rom_ne, vrednicii lui t_lcuitori au luat ΓÇ₧lumin[ \i dentr-alte izvoade vechiΓÇ¥, av_ndu-se ]ns[ ca temei al traducerii textul ΓÇ₧cel elinesc al celor 70 de dasc[liΓÇ¥, adic[ Septuaginta. O vrednic[ de men@ionat m[rturie ]n acest ]n@eles este activitatea tipografic[ a diaconului Coresi, care pentru a r[sp_ndi cuv_ntul dumnezeiesc scris \i rom_nilor din Transilvania, a izbutit s[ tip[reasc[ la Or[\tie, ]n 1582, c[r@i din Vechiul Testament, ]ntr-o scriere cunoscut[ sub numele de Palia de la Or[\tie, precum \i un Liturghier, ]n 1570. Setea de credin@[ \i de limba rom_n[ l-au determinat \i pe vestitul Mitropolit Simeon |tefan, cunosc[tor \i talentat traduc[tor al textului biblic, s[ tip[reasc[ ]n 1648 pentru prima dat[ Noul Testament ]n ]ntregime. }n a doua predoslovie a acestei prime traduceri rom_ne\ti integrale a Noului Testament se m[rturisea un g_nd vrednic de toat[ luarea-aminte: ΓÇ₧Noi derept aceea ne-am silit den c_t am putut, s[ izvodim a\a cum s[ ]n@[leag[ to@iΓÇ¥. Aceast[ m[rturisire izvora din ]mplinirea unui vis nutrit de to@i fiii dreptcredincio\i rom_ni care, afla@i ]n afara dreptului la ]nchinarea p[rin@ilor lor, c[utau \i p[strau scrisul rom_nesc ca pe o comoar[ a fiin@ei lor. Dar \i Noul Testament de la Alba Iulia, ca \i Biblia de la Bucure\ti, ]ncoronau ani buni de munc[ a copi\tilor din m_n[stiri \i sate, iscusi@i f[uritori de manuscrise ]n limba rom_n[, aflate, dup[ vremi, r[sp_ndite ]n toate @inuturile rom_ne\ti. Este, a\adar, cert c[ Biblia de la Bucure\ti s-a aflat la temelia celorlalte edi@ii care i-au urmat, r[spunz_nd astfel setei de ]ndestulare din apa cea vie a Dumnezeiescului Cuv_nt ]n limba vorbit[ a poporului rom_n, din ce ]n ce mai bogat[ \i mai ml[dioas[ ]n dezvoltarea ei literar[. }n slujirea acestui scop, s-au ]ncumetat s[ t_lcuiasc[ Sf_nta
