Din aceast[ foarte sumar[ prezentare rezult[ c[ absen@a rimei silabice în favoarea unei rime a gândirii, precum \i lipsa ritmului prozodic în favoarea ritmului interior confer[ poeziei psalmilor o not[ de surprinz[toare modernitate.
Totodat[ e bine de re@inut \i observa@ia c[ titlurile sau subtitlurile unor versiuni literare, dintre care unele foarte valoroase, precum: Psaltirea în versuri sau Psaltirea versificat[ sunt improprii, pentru c[ psalmii au fost compu\i dintru început în versuri; edi@ia de fa@[ nu face altceva decât s[ restaureze arhitectura lor poetic[ original[, a\a cum se afl[ în textul Septuagintei.
Num[rul psalmilor. Cartea Psalmilor cuprinde 150 de poeme. Num[rul a fost stabilit înainte de apari@ia Septuagintei: aceasta are, într’adev[r, \i un al 151-lea psalm, care îns[ poart[ men@iunea „în afara num[rului”. Acela\i num[r de psalmi îl cuprinde Vulgata; Fericitul Ieronim i-a tradus mai întâi dup[ Septuaginta (folosind, probabil, \i Hexapla lui Origen), dar totalul e identic \i în traducerea f[cut[ ulterior dup[ textul ebraic.
Cu toate acestea, numerotarea lor cunoa\te o seam[ de diferen@e, iar acest lucru e bine s[ fie \tiut de cititorii care folosesc Biblia în varianta ei ebraic[ sau în cea greac[. Astfel, Textul Masoretic (adic[ cel ebraic din secolul X) desparte Psalmul 9 în dou[ p[r@i, el devenind 9 \i 10. Decalajul se men@ine pân[ la Psalmul 113, pe care T.M. îl sparge în Psalmii 114 \i 115. Asemenea decalaje se continu[, dar toate la un loc pot fi urm[rite mai bine în urm[torul tablou sinoptic:
