versete, cartea lui Daniel se prezint[ astfel: 1, 1 ΓÇö 2, 4 a, ]n ebraic[; 2, 4 b ΓÇö 7, 28, ]n aramaic[; 8, 1 ΓÇö 12, 13, ]n ebraic[. Ra@iunea acestor schimb[ri le scap[ filologilor; a\adar, ]nc[ o inadverten@[ menit[ s[ intrige.
Pe de alt[ parte, dac[ opera lui Daniel nu-\i propune nici pe departe s[ fac[ istoriografie, ]n schimb ea este cea mai teologic[ din ]ntreaga literatur[ profetic[. Teologia lui Daniel e de o mare densitate \i de o mare fine@e, cu nuan@[ri ne]nt_lnite la al@i profe@i \i care nu le pot oferi exege@ilor dec_t delicii.
Dac[ denumirea de Iahvé (folosit[ abundent de premerg[tori) nu e ]nt_lnit[ aici dec_t o singur[ dat[, Dumnezeu este la Daniel „Cel-Vechi-de-Zile”, ceea ce ar ]nsemna Dumnezeu creator \i proniator, transcendent \i imanent, supra-istoric \i ]n istorie, inaccesibil \i accesibil. El este Dumnezeul unic \i universal, St[p_n a tot ce exist[, inclusiv regatele \i imperiile, pe care El le ofer[, dup[ ra@iuni proprii, unui suveran sau altuia; El poate fi \i Judec[tor, dar puterea de a judeca i-a dat-o Fiului Omului, Care va ]ntemeia o ]mp[r[@ie puternic[ \i ve\nic[; Acesta ]l va judeca \i pe Antihrist. Transpare \i existen@a Sfintei Treimi. Dumnezeu pretinde credincio\ie \i o r[spl[te\te. Dac[ se mai cheam[ \i „Dumnezeul cerului”, este numai spre a le aminti regilor care se cred dumnezei c[ undeva, sus, este Cineva mai mare dec_t ei.
Dumnezeu este ]nconjurat \i pream[rit de ]ngeri, al c[ror num[r e de ordinul miriadelor. Unii ]ns[ au misiuni speciale, de a patrona popoare sau de a le transmite unor oameni ale\i mesaje divine. Dintre ace\tia ]i ]nt_lnim, pentru prima oar[ ]n Scriptur[, pe Gavriil ca purt[tor de cuv_nt al lui Dumnezeu \i pe Mihail ca ocrotitor al poporului ales.