Autorul ]\i ]ntocme\te scrierea pe baza unei minu@ioase document[ri, folosind at_t izvoarele scrise (]n mod sigur, Evangheliile dup[ Matei \i Marcu) c_t \i pe cele orale (martori oculari ai evenimentelor relatate).
Teofil, nobil din Roma, proasp[t convertit sau pe cale de convertire, este destinatarul prim \i direct al Evangheliei a treia (ca \i, ceva mai t_rziu, al scrierii Faptele Apostolilor). ΓÇ₧PreaputerniceΓÇ¥ e o formul[ foarte politicoas[ de adresare, echivalent[ cu ΓÇ₧Excelen@[ΓÇ¥.
Descendent[ din Aaron, str[mo\ul \i ]ntemeietorul tagmei preo@e\ti a lui Israel.
Sterilitatea unei femei era dezonorant[, deseori privit[ de societate ca o form[ de pedeaps[ divin[.
= Salutare ceremonioas[ ]nso@it[ de gest curtenitor; la fel ]n versetele 40, 41 \i 44.
Puterea prin care Dumnezeu Se descoper[ \i creeaz[, asemenea norului luminos de pe muntele Sinai (I\ 24, 1618) sau a celui de pe Tabor (Lc 9, 34).
Cetate a semin@iei lui Iuda. Arheologii prefer[ s’o identifice ]n actuala localitate Aïn Karim, la 6 km vest de Ierusalim.
C_ntarea Mariei e un imn de neasem[nat[ frumuse@e, pres[rat cu citate din Sfintele Scripturi.
Recens[m_ntul popula@iei, ]n vederea stabilirii impozitelor c[tre statul roman.
}n limbajul biblic, termenul de ]nt_i-n[scut nu implic[ ]n mod necesar existen@a unor fra@i mai mici, ci se refer[ exclusiv la prescrip@iile Legii Vechi care-i acordau primului n[scut de parte b[rb[teasc[ o demnitate aparte \i prerogative speciale, sub inciden@a chiar a sacralit[@ii (cf. I\ 13, 2; 13, 14). Este \i motivul pentru care Pruncul Iisus este adus la templu (vezi mai departe, versetele 22-23). }n monarhia ereditar[, primul-n[scut devine ]n mod automat ΓÇ₧Prin@-Mo\tenitorΓÇ¥ (al tronului) \i poart[ acest titlu (Delfin, Diadoh, #arevici), chiar dac[ r[m_ne \i unicul-n[scut; dup[ cum un suveran se intituleaz[ ab initio, de exemplu, Ferdinand I sau Mihai I, f[r[ ca din aceasta s[ rezulte necesitatea de a-i urma un al II-lea. Ca atare, expresia de fa@[ se cere interpretat[ nu numai din unghi legal-juridic, ci \i duhovnicesc, a\a cum o face Apostolul Pavel. }n Col 1, 15 el vorbe\te de Iisus Cel ΓÇ₧}nt_i-N[scut a toat[ zidireaΓÇ¥, adic[ Fiul n[scut din Tat[l ]nainte de crearea lumii. Or, e de la sine ]n@eles c[ dup[ cum Fiul Tat[lui nu este ΓÇ₧cap de serieΓÇ¥ al f[pturilor, nici Iisus, Fiul Mariei, nu este ΓÇ₧cap de serieΓÇ¥ al unor fra@i mai mici. Pavel clarific[ \i mai pregnant aceast[ problem[ ]n Rm 8, 29: ale\ii lui Dumnezeu (din Biseric[) alc[tuiesc o familie ]n care Iisus Hristos devine ΓÇ₧}nt_iul-N[scut ]ntre mul@i fra@iΓÇ¥. Sensul duhovnicesc e c_t se poate de clar. Vezi \i Col 1, 18; Evr 1, 6; Ap 1, 5.
Ritualul purific[rii era prescris numai pentru femei, la patruzeci de zile de la na\terea pruncului (Lv 12, 2-8). Luca insist[ nu numai asupra grijii p[rin@ilor lui Iisus de a se supune ritualurilor stabilite de lege, dar \i asupra locului unde ele se petrec, Ierusalimul, punct de pornire \i de ]ncheiere a activit[@ii mesianice.
Literal: ΓÇ₧sf_nt Domnului se va chemaΓÇ¥, ]n sensul c[ pruncul devine proprietatea lui Dumnezeu, pus ]n slujba Celui-Prea]nalt.
Prin dumnezeirea Sa ΓÇö ne]n@eleas[ sau r[u ]n@eleas[ ΓÇö Iisus \i adep@ii S[i vor deveni obiectul a numeroase dispute, contraziceri, contest[ri \i persecu@ii.
Ca \i Fiul ei, Maria va fi @inta celor ce-i vor contesta fie maternitatea divin[, fie perpetuitatea fecioriei; sabia e simbol al suferin@elor ei viitoare.
}n chiar fa@a lui Iosif, pe care Maria ]l desemneaz[ drept ΓÇ₧tat[ΓÇ¥ ]n sensul legal \i social al cuv_ntului, Iisus }\i declar[, pentru prima dat[, con\tiin@a de Sine ca Fiu al lui Dumnezeu. Expresia ΓÇ₧tat[l T[uΓÇ¥ folosit[ aici de Maria, \i aceea de ΓÇ₧tat[l S[uΓÇ¥, folosit[ de Luca ]nsu\i ]n versetul 33, fac parte din procedeul stilistic prin care Evanghelistul preg[te\te replica revelatoare a lui Iisus; inser@ia lor ]n text certific[ \tiin@a autorului de a construi ceea ce se cheam[ o ΓÇ₧lovitur[ de stilΓÇ¥.
Locuri at_t de accidentate, ]nc_t niciodat[ nΓÇÖau putut avea c[r[ri; m_ntuirea ]\i taie drum chiar prin ceea ce p[rea imposibil.
Spre deosebire de Matei (1, 1-16), care ]ncepe genealogia de la Avraam \i o termin[ la Iisus, Luca o prezint[ ]n sens ascendent \i o duce p_n[ la Adam, ΓÇ₧fiul lui DumnezeuΓÇ¥, spre a demonstra c[ Hristos ]i apar@ine nu numai poporului ales, ci omenirii ]ntregi; Evanghelia sa cap[t[ astfel o dimensiune universal[.
Aduc_nd ]n lume p[catul \i, prin p[cat, moartea, diavolul a ob@inut asupra lumii o st[p_nire pe care ]nsu\i omul i-a conferito prin neascultarea fa@[ de Creator \i supunerea fa@[ de Cel-R[u. }n acest fel, diavolul a devenit ΓÇ₧st[p_nitorul lumii acesteiaΓÇ¥ (In 12, 31) \i exercit[ asupra omului o tiranie din care numai Iisus Hristos ]l elibereaz[ (]l m_ntuie\te) prin jertfa Sa r[scump[r[toare.
Vremea c_nd Dumnezeu }\i revars[ mila, ]ndurarea \i harurile Sale peste poporul care le prime\te cu bucurie.
Andrei nu e men@ionat nominal, dar e presupus a fi fost ]n aceea\i luntre cu Petru; ]l implic[ pluralul din versetele 4-7.
Literal: prin c[r[mizi, ceea ce ]ns[ nu presupune o miraculoas[ p[trundere a materiei prin materie. Dac[ Marcu (2, 4) prezint[ acoperi\ul-teras[ al unei case palestiniene, ]n care se face o sp[rtur[, Luca prezint[ imaginea unei case greco-romane, al c[rei plafon are o larg[ deschidere ]n mijloc, adic[ o ΓÇ₧sp[rtur[ΓÇ¥ gata f[cut[ (de re@inut c[ Luca scrie la Roma \i pentru Romani).
Acesta va deveni Evanghelistul Matei.
Aceste ultime cuvinte vor fi fost ]nso@ite \i de un gest c[tre c[rturari \i farisei, ai c[ror str[mo\i ΓÇö de aceea\i teap[ ΓÇö ]i prigoniser[ pe profe@ii Vechiului Testament.
Da@i f[r[ s[ a\tepta@i restituirea. A oferi cuiva un ]mprumut cu inten@ia de a-l face ΓÇ₧uitatΓÇ¥ poate fi o modalitate delicat[ de a-i face bine, de a-l ajuta.
Literal: ]n s_n. E vorba de punga sau sacul ce rezult[ din ]ndoitura \or@ului sau a hainei p_n[ΓÇÖn dreptul cing[torii, \i chiar deasupra ei. Prins[ pe dup[ g_t, o astfel de ]ndoitur[ ]i putea servi unei mame ]n mers drept leag[n pentru copil. }n acest sens trebuie ]n@eleas[ expresia ΓÇ₧s_nul lui AvraamΓÇ¥ (Lc 16, 22-23).
Rug (folosit mai mult la plural: rugi): tufe de vi@e spinoase, care fac mure.
Le ]ndepline\te; le pune ]n practic[.
Nu e vorba de b[tr_nii din sinedriu, adversari redutabili ai lui Iisus, ci de ni\te localnici de vaz[ cu care suta\ul (centurion ]n armata roman[), ca simpatizant al Iudeilor, era ]n foarte bune rela@ii.
Vezi nota de la Mt 11, 6.
Vezi nota de la Mt 11, 11.
Introducere proprie lui Luca, prin trei cuvinte cu aceea\i r[d[cin[.
Vezi nota de la Mc 4, 4 explica@ie pe care textul lui Luca o confirm[.
Variant[ toponimic[ pentru @inutul Gadarenilor. }n leg[tur[ cu Gadara vezi nota de la Mc 5, 1.
}n Mc 5, 10 rug[mintea demonilor este aceea ca Iisus s[ nu-i trimit[ ]n afara acelui @inut. Luca duce g_ndul p_n[ la cap[t: s[ nu-i trimit[ ]n ad_ncul p[m_ntului (]ntru cele mai de jos), acolo unde este s[la\ul normal \i definitiv al diavolului (cf. Ap 9, 1-2; 11, 7; 17, 8; 20, 1, 3).
Literal: s[ intre; cu nuan@a c[ Iisus nu Se afla ]n fa@a casei lui Iair, ci la o oarecare distan@[.
Asupra ]n@elesului exact al acestui enun@ vezi nota de la Mt 16, 25.
Am[nunt propriu lui Luca, anticip_nd momentul din gr[dina Ghetsimani. Dimensiunea alegoric[ explic[ \i inser@ia lui dup[ relatarea evenimentului, fiind ]ns[ evident c[ extazul \i trezirea ucenicilor se petrecuser[ ]nainte.
Perioada patimilor, r[stignirii, ]nvierii \i ]n[l@[rii lui Iisus, toate alc[tuind trepte suitoare spre des[v_r\irea rostului S[u pe p[m_nt. Pentru definirea aceleia\i perioade, Ioan folose\te o expresie mai teologic[: pream[rire (zilele ]n care Iisus este pream[rit) (In 7, 39; 16, 13).
Sub semnul reciprocit[@ii, Samarinenii evitau contactele cu Iudeii, \i cu at_t mai mult cu pelerinii ce c[l[toreau spre Ierusalim; de obicei, ace\tia din urm[ ocoleau teritoriul Samariei (provincie ]ntre Galileea \i Iudeea), prefer_nd un drum mai lung \i mai anevoios.
Joc ]ntre dublul ]n@eles al cuv_ntului ΓÇ₧mortΓÇ¥: mort suflete\te \i mort fizic. Cadrul mai larg \i motivarea acestor cuvinte se afl[ la Mt 8, 22. Vezi \i nota.
Dup[ unele manuscrise vechi, num[rul acestor apostoli ar fi fost de 72. E vorba de dou[ tradi@ii diferite; potrivit celei grece\ti, num[rul popoarelor descendente din Noe, men@ionate ]n capitolul 10 din Cartea Facerii, a fost 72, ]n timp ce tradi@ia ebraic[ consemneaz[ 70. De re@inut c[ num[rul apostolilor are o dimensiune simbolic[; cei 12 ΓÇö care alc[tuiesc nucleul ΓÇö sunt ]n rela@ie cu cele 12 triburi ale lui Israel, c[rora mesajul evanghelic li se adreseaz[ cu prioritate; cei 70 sunt ]n rela@ie cu neamurile non-iudaice, a c[ror evanghelizare este solicitat[ de caracterul universal al cre\tinismului.
De data aceasta nu-i trimite ca s[-I asigure loc de popas, ca ]n 9, 52, ci s[-I preg[teasc[ terenul sufletesc pentru lucrarea cuv_ntului lui Dumnezeu.
Cuv_ntul original e mult mai bogat ]n ]n@elesuri, ceea ce explic[ variantele unor traduc[tori: }@i mul@umesc, Te sl[vesc, Te binecuvintez, Te laud, Te pream[resc.
= Pentru faptul de a-i fi pus o ]ntrebare elementar[, cu un r[spuns at_t de simplu.
Din cauza complexit[@ii gramaticale, ]ntrebarea pare neterminat[; r[spunsul ei se afl[ ]n versetul 8.
Cu inten@ia de a-L pune la ]ncercare.
}n locul paralel de la Mt 12, 28: cu Duhul lui Dumnezeu. Expresia ΓÇ₧degetul lui DumnezeuΓÇ¥ este preluat[ din I\ 8, 19 \i se refer[ la puterea lui Dumnezeu care lucra prin Moise ]mpotriva puterilor magice ale vr[jitorilor egipteni.
Iisus confirm[ aser@iunea femeii \i o generalizeaz[, extinz_nd-o asupra tuturor celor ce, asemenea \i dup[ modelul maicii Sale, ascult[ \i ]ndeplinesc voia lui Dumnezeu (ΓÇ₧Fie mie dup[ cuv_ntul t[uΓÇ¥, Lc 1, 38).
Regina de Saba, celebr[ prin vizita pe care i-a f[cut-o regelui Solomon spre a-i cunoa\te ]n@elepciunea (3 Rg 10, 1-13); mai t_rziu revendicat[ de Etiopieni drept ]ntemeietoarea dinastiei lor imperiale, ]n descenden@a lui Solomon.
Text dificil prin ambiguitate inten@ionat[. Fa@[ de enun@ul sobru \i direct din Mt 23, 26 (ΓÇ₧Cur[@[ ]nt_i partea dinl[untru a paharului \i a blidului, pentru ca \i cea din afar[ s[ fie curat[ΓÇ¥), ]n textul \i contextul lui Luca pare a fi \i o not[ de ironie: fariseii sunt invita@i s[ se debaraseze de ΓÇ₧r[pirea \i vicleniaΓÇ¥ dinl[untrul fiin@ei lor, dar invita@ia vizeaz[ \i maniera ]n care ei obi\nuiesc s[ mimeze facerea de bine.
A c[lca pe un morm_nt ]nsemna nu numai o profanare, ci \i dob_ndirea unei impurit[@i rituale.
Literal: a@i luat-o; a@i ridicat-o de la locul ei. De@in_nd monopolul asupra interpret[rii legii \i, ]n acela\i timp, interpret_nd-o fals, acest soi de c[rturari sechestraser[ accesul (at_t pe al lor c_t \i pe al altora) la cunoa\terea adev[rului dumnezeiesc, singura cale ce duce spre m_ntuire.
}ntrebarea lui Petru cap[t[ un r[spuns limpede: iconomul (purt[tor de grij[, intendent) nu este altceva dec_t un servitor pus mai mare peste al@i servitori.
Literal: s[ te scapi de el; s[ termini cu el (]n sensul de a g[si o solu@ie de ]mp[care chiar cu pre@ul unui compromis ΓÇö ΓÇ₧mai bun[ o pace str_mb[ dec_t o judecat[ dreapt[ΓÇ¥).
Eveniment relatat numai de Luca, ]n maniera sumar[ a unui fapt cunoscut: solda@ii romani m[cel[riser[ c_@iva Galileeni ]n chiar momentul c_nd ace\tia ]\i ]njunghiau animalele de jertf[.
Nu se poate stabili o rela@ie direct[ \i cauzal[ ]ntre o calamitate \i victimele ei, dar faptul ]n sine trebuie privit ca un avertisment divin \i o invita@ie la poc[in@[ general[.
Irod Antipa. Iisus sesizeaz[ viclenia acestuia de a-I transmite o amenin@are cu scopul de a-L demobiliza.
Literal: a treia zi sf_r\esc, dar cu ]n@elesul mai bogat c[, prin moartea \i ]nvierea Sa, Iisus a f[cut tot ceea ce |i-a propus s[ fac[. |i-a ]ncheiat misiunea, rotunjindu-Se pe Sine ]n propria Sa oper[.
Acumulare de lichid apos ]n @esuturile \i cavit[@ile organismului.
Ebraism preluat de greaca veche \i, prin ea, de limbile moderne. Nu e vorba de a ur] ]n ]n@elesul propriu al cuv_ntului, c[ci Iisus nu ]ndeamn[ niciodat[ la ur[, ci la capacitatea de a te desp[r@i imediat \i total de cei dragi spre a deveni adept apropiat al Domnului. Matei, care \i-a scris Evanghelia mai ]nt_i ]n aramaic[ \i apoi ]n greac[, a fost con\tient de riscul acestui cuv_nt \i a formulat aceea\i tez[ ]n termeni prioritari: ΓÇ₧Cel ce-\i iube\te pe tat[l s[u (...) mai mult dec_t pe Mine...ΓÇ¥ (Mt 10, 37).
Drahma, moned[ de aur (4,09 g) sau de argint (3,65g).
Transform_ndu-\i averea ]n bani lichizi, opera@ie pentru care i-au trebuit doar c_teva zile.
}mpotriva lui Dumnezeu.
Forma reflexiv[ a acestui verb e concluzia versetului 17. Spre deosebire de oaia r[t[cit[ \i de drahma pierdut[, care au fost aflate ]n urma unei c[ut[ri, fiul risipitor sΓÇÖa aflat pe sine printrΓÇÖun proces personal de con\tiin@[.
Batos: unitate ebraic[ de m[surat lichide, egal[ cu 37 litri; ]n total, 3.700 litri, deci o datorie foarte mare.
Koros: unitate ebraic[ de m[surat cereale, egal[ cu 370 de litri; deci un total de 37.000 litri.
St[p_nul nu-l laud[ pentru nedrept[@ile de dinaintea concedierii, deja sanc@ionate, ci pentru abilitatea de a face fa@[ unei situa@ii-limit[. Potrivit unor exege@i, iconomul nu a falsificat chitan@ele, ci le-a redus la valoarea lor nominal[, diferen@a fiind comisionul la care func@ia ]i d[dea dreptul \i pe care \i-l pune astfel ]n rezerv[ pentru zilele negre ce-l a\teapt[. Pe de alt[ parte, a\a cum ]mp[r[@ia cerurilor poate fi luat[ cu asalt \i intr[ ]n legitima posesie a cuceritorilor (Mt11, 12; Lc 16, 16), inepuizabila vistierie a lui Dumnezeu e deschis[ p_n[ \i ΓÇ₧jafului duhovnicescΓÇ¥, dac[ acesta urm[re\te salvarea (m_ntuirea) sufletului.
Vezi nota de la Mt 11, 12.
Vezi nota de la Mt 5, 18.
Stof[ foarte fin[ \i scump[ din care era f[cut[ tunica de sub haina de purpur[.
Nu numai c[ nu-l hr[nea nimeni, dar devenise el ]nsu\i hran[ pentru c_ini.
Vezi nota de la Mc 9, 42.
Adic[ precedat[ sau ]nso@it[ de semne exterioare, perceptibile, la care f[ceau aluzie fariseii. Instalarea ]mp[r[@iei lui Dumnezeu e un proces interior, al inimii (vezi versetul urm[tor).
Spre deosebire de oamenii din vremea lui Noe, care se ]nsurau \i se m[ritau, sodomi@ii din vremea lui Lot nu mai aveau astfel de ]ndeletniciri!
Vezi nota de la Mt 16, 25.
}n dublul ]n@eles: mai ]ndreptat din starea p[catului \i, prin aceasta, mai ]ndrept[@it la ]ndurarea lui Dumnezeu.
Puterea de a domni, pe care urma sΓÇÖo primeasc[ de la o autoritate mai ]nalt[ (un rege de la ]mp[rat). Evident, istorisirea e o paralel[ a parabolei talan@ilor (Mt 25, 14-30), dar se pare c[ ea e construit[ pe un cadru istoric cunoscut, anume c[l[toria ]ntreprins[ de Arhelau la Roma, ]n anul 4 ].H., spre a ob@ine confirmarea imperial[ asupra regatului s[u, c[l[torie urmat[ de interven@iile Iudeilor de a-i z[d[rnici demersul. Construc@ia nu face dec_t s[ ]nlesneasc[ perceperea dimensiunii parabolice a istorisirii, ]n sensul c[ puterea \i slava Fiului Omului vor fi incomparabil mai mari la a doua Sa venire dec_t sΓÇÖau ar[tat ]n timpul vie@uirii Sale pe p[m_nt. Ideea central[ ]ns[ este aceea c[ ]ntoarcerea nu va avea loc cur_nd, ci dup[ un timp foarte ]ndelungat.
Min[, unitate monetar[ de 818 g aur ΓÇö sau 727 g argint.
Vezi nota de la Mt 4, 25.
= NΓÇÖai fost ]n stare s[-@i dai seama c[ }nsu\i Dumnezeu tea vizitat.
Literal: ΓÇ₧S[ nu fie!ΓÇ¥; Una ca asta s[ nu seΓÇÖnt_mple! Evident, exclama@ia venea de la cei ce pricepuser[ t_lcul parabolei \i se sim@eau viza@i (vezi mai jos versetul 19).
Aici e vorba numai de ]nvierea celor drep@i.
}n pasajul din I\ 3, 6 referitor la rugul aprins, unde Dumnezeu Se define\te pe Sine. Aici Moise e citat ca autor al scrierii, nu ca martor al evenimentului.
Vezi nota de la Mc 12, 41.
Durata hot[r_t[ de Dumnezeu pentru pedepsirea lui Israel; formul[ enigmatic[, ]n rela@ie probabil[ cu numerele simbolice din profe@iile lui Ieremia (25, 11; 29, 10) \i Daniel (9, 2; 9, 24).
Aici e vorba de ofi@erii din garda templului, care erau evrei \i se recrutau dintre levi@i.
Literal: ΓÇ₧f[r[ mul@imeΓÇ¥; adic[ ]ntrΓÇÖun moment c_nd Iisus nu e ]n contact cu poporul.
Criteriul dup[ care cineva poate fi recunoscut drept mai mare peste ceilal@i.
Ucenicii nΓÇÖau priceput sensul spiritual, alegoric, al celor spuse de Domnul, fapt pentru care El le-o reteaz[ scurt.
Mantie de parad[, prin care Irod vrea s[ ridiculizeze ΓÇ₧preten@iileΓÇ¥ imperiale ale lui Iisus. Gestul va fi preluat de osta\ii lui Pilat (Mt 27, 28; Mc 15, 17).
Concesie f[cut[ de Pilat ]n fa@a mul@imii; o pedeaps[ de ΓÇ₧cumin@ireΓÇ¥ sau avertisment, de obicei biciuirea, menit[ s[ satisfac[ pofta de s_nge a gloatelor ]nt[r_tate.
Dac[ pui pe foc lemnul verde, care nu e destinat arderii (chinurile \i moartea nevinovatului Iisus), ce vei face cu lemnul uscat (adev[ra@ii vinova@i)?
Traducere literal[. De fapt, era vineri seara (ziua preg[tirii, vezi nota de la Mc 15, 42); verbul grecesc se refer[ la obiceiul Evreilor de a-\i aprinde l[mpile \i felinarele de cum ]ncepea Sabatul.
Vezi nota de la Mt 28, 1.
Numele celuilalt nu e men@ionat, dar o puternic[ tradi@ie cre\tin[ ]l atest[ pe ]nsu\i Evanghelistul Luca, singurul care relateaz[ acest episod celebru prin m[iestrie, fine@e \i profunzime (Marcu, care \i-a scris Evanghelia ]naintea lui Luca, ]l men@ioneaz[ doar ]n treac[t ΓÇö 16, 12-13).
= Locuitor venit din alt[ parte; imigrant; c[l[tor, doar ]n trecere; str[in de ceea ce se petrece ]n jurul s[u.
Expresie folosit[ de Luca \i ]n FA 2, 42, conot_nd Euharistia. E limpede c[ cei doi din Emaus }l c[utau pe Hristos istoric, dar dintrΓÇÖo dat[ li Se descoperise Cel euharistic.
