c[rora le d[duse banii, ca s[ \tie cine ce a negu@[torit. 16 |i a venit cea dint_i, zic_nd: Doamne, mina ta a adus ]nc[ zece mine. 17 |i i-a zis: Bine, slug[ bun[, fiindc[ ]ntru pu@in ai fost credincioas[, s[ ai st[p_nire peste zece cet[@i. 18 |i a venit a doua, zic_nd: Mina ta, Doamne, a adus ]nc[ cinci mine. 19 Iar el i-a zis \i acesteia: S[ ai \i tu st[p_nire peste cinci cet[@i.
20 A venit \i cealalt[, zic_nd: Doamne, iat[-@i mina, pe care am p[strat-o ]ntr’un \tergar, 21 c[ m’am temut de tine, pentru c[ e\ti om aspru; iei ce n’ai pus \i seceri ce n’ai sem[nat. 22 |i i-a zis: Dup[ gura ta te voi judeca, slug[ viclean[! |tiai c[ eu sunt om aspru, c[ iau ce n’am pus \i secer ce n’am sem[nat; 23 atunci, de ce n’ai dat argintul meu schimb[torilor de bani? |i eu, venind, l-a\ fi luat cu dob_nd[. 24 |i le-a zis celor care st[teau de fa@[: Lua@i de la el mina \i da@i-o celui care are zece mine. 25 — |i ei i-au zis: Doamne, acela are zece mine… — 26 V’o spun eu vou[ c[ aceluia ce are i se va da; iar de la cel ce nu are se va lua \i ceea ce arec.
27 Iar pe acei vr[jma\i ai mei, care nΓÇÖau vrut ca eu s[ domnesc peste ei, aduce@i-i aici \i t[ia@i-i ]n fa@a mea!ΓÇ¥
28 |i zic_nd acestea, mergea ]nainte, suindu-Se la Ierusalim. 29 |i a fost c[ pe c_nd Se apropia de Betfaghe \i de Betania, spre muntele numit al M[slinilor, i-a trimis pe doi din ucenici, 30 zic_nd: ΓÇ₧Merge@i ]n satul din fa@a voastr[ \i, intr_nd ]n el, ve@i g[si un m_nz legat, pe care nimeni dintre oameni nΓÇÖa \ezut vreodat[; dezlega@i-l \i aduce@i-l. 31 |i dac[ v[ vaΓÇÖntreba cineva: De ce-l dezlega@i?, ve@i spune a\a: Domnul are trebuin@[ de elΓÇ¥. 32 |i, plec_nd, cei trimi\i au g[sit a\a cum le spusese El. 33 |i ]n timp ce dezlegau m_nzul, st[p_nii lui le-au zis: ΓÇ₧De ce dezlega@i m_nzul?ΓÇ¥ 34 Iar ei le-au spus:
