plecat de l_ng[ Olofern, a mers la ea \i i-a zis: ΓÇ₧S[ nu \ov[ie aceast[ t_n[r[ frumoas[ s[ vin[ la st[p_nul meu, ca s[ fie preacinstit[ ]n fa@a lui, s[ se desf[teze b_nd vin cu noi \i s[ fie ast[zi ca una din fiicele Asirienilor ce se afl[ ]n casa lui NabucodonosorΓÇ¥. 14 Iar Iudita i-a zis: ΓÇ₧Cine sunt eu, ca s[ m[ ]mpotrivesc domnului meu? M[ voi gr[bi s[ fac tot ceea ce e pl[cut ochilor s[i, iar aceasta ]mi va fi bucurie p_n[ ]n ziua mor@ii meleΓÇ¥.
15 |i, ridic_ndu-se, sΓÇÖa ]mpodobit cu straiele \i cu toate podoabele ei femeie\ti. Slujnica a mers ]nainte \i, ]n fa@a lui Olofern, i-a a\ternut pe p[m_nt bl[ni@ele de miel pe care [Iudita] le primise de la Bagoas pentru trebuin@a ei zilnic[, aceea de a se ]ntinde pe ele ca s[ m[n_nce.c 16 C_nd a intrat Iudita \i sΓÇÖa a\ezat, inima lui Olofern a fost r[pit[ \i sufletul i sΓÇÖa tulburat \i l-a cuprins o mare dorin@[ de a o avea, fiindc[ din ziua ]n care o v[zuse p_ndea clipa c_nd o va ademeni. 17 Atunci Olofern i-a zis: ΓÇ₧Acum bea \i vesele\te-te cu noi!ΓÇ¥ 18 Iar Iudita i-a r[spuns: ΓÇ₧Acum voi bea, st[p_ne, c[ci via@a mea a fost cinstit[ ast[zi mai mult dec_t ]n oricare alt[ zi, de c_nd m[ \tiuΓÇ¥. 19 |iΓÇÖn fa@a lui a luat \i a m_ncat \i a b[ut din ceea ce ]i preg[tise slujnica ei. 20 Iar Olofern, st_nd sub farmecul ei, a b[ut at_ta vin c_t niciodat[ nu b[use ]ntrΓÇÖo singur[ zi, de c_nd era el pe lume.
