Anatot (ast[zi, Anata): localitate situat[ la 5 km nord-est de Ierusalim.
Versetele 2 \i 3 indic[ perioada activit[@ii profetice a lui Ieremia: din 626 p_n[ ]n iulie 587, adic[ aproape 40 de ani.
Ieremia nu a fost ΓÇ₧predestinatΓÇ¥, ci ales s[ devin[ profet; pre\tiin@a lui Dumnezeu atest[ faptul c[, odat[ chemat, alesul nu-\i va folosi libertatea resping_nd propunerea, ci, dimpotriv[, accept_nd-o (chiar dac[ cu ]ndoial[ \i \ov[iri, a\a cum se vede mai departe).
Versetele 11 \i 12 sunt construite pe jocul a dou[ cuvinte: ΓÇ₧migdalΓÇ¥, care ]n ebraic[ se nume\te \aqed, \i ΓÇ₧veghetorΓÇ¥, care, ]n aceea\i ebraic[ se cheam[ \oqued. A\adar, migdalul, cel ce vegheaz[ cu ner[bdare s[ vin[ prim[vara pentru a fi cel dint_i care ]nflore\te (uneori la sf_r\itul lui ianuarie), devine simbol al lui Dumnezeu, Cel-pururea-veghetor.
M_nia lui Dumnezeu, aduc[toare de pedeaps[, e provocat[ ]n principal de aplecarea Iudeilor spre idolatrie; pe p[g_ni i-au preferat, de p[g_ni vor fi chinui@i.
Acest verset, omis ]n versiunea LXX (ed. Rahlfs), este preluat din T. M.
Literal: ΓÇ₧milaΓÇ¥; sentimentul uneori matern pe care o femeie ]l are pentru b[rbatul iubit.
Literal: karmel, cuv_nt ebraic care ]nseamn[ ΓÇ₧@inut verdeΓÇ¥ \i care a dat numele Muntelui Carmel.
Chitim: localitate ]n Cipru; nume al Ciprului; termen generic pentru universul insular al Mediteranei.
Chedar: pustiu locuit de triburi nomade.
Ebr.: ΓÇ₧te-au ras pe capΓÇ¥. Aluzie la invaziile egiptene din 608-605.
Textual: ΓÇ₧apa GhihonuluiΓÇ¥. Dup[ toate probabilit[@ile, acesta era numele unui bra@ din Delta Nilului.
ΓÇ₧R_uriΓÇ¥: Eufratul \i afluen@ii lui.
Idolatria (practicat[ pe ]n[l@imi \iΓÇÖn cr_nguri) era socotit[ adulter (fa@[ de Dumnezeu), dar \i desfr_u (sacru) ]n ]n@elesul propriu al cuv_ntului.
Potrivit Legii date lui Moise (Dt 24, 1-4), femeia repudiat[ de so@ul ei \i rec[s[torit[ cu un altul nu se mai putea ]ntoarce la primul. Iuda nu fusese repudiat, dar devenise infidel prin repetate desfr_n[ri idolatre.
Triburile Iuda \i Israel sunt v[zute ca dou[ surori, fiice ale aceluia\i P[rinte, care sΓÇÖau dedat desfr_n[rii. Tema va fi reluat[ de Iezechiel ]n capitolul 23.
ΓÇ₧Ru\ineaΓÇ¥ (aici): Denumire metaforic[ a zeului Baal.
Textual: jur[m_nt ]n vorbire direct[.
Istoria se desf[\oar[ sub m_na lui Dumnezeu; El ]i st_rne\te pe n[v[litori \i tot El ]i alung[. }n fapt, potrivit lui Herodot, spre anul 625 (adic[ la pu@in timp dup[ avertismentul lui Ieremia) triburi scitice, venite pe v[ile apelor nordice ale M[rii Negre, au invadat Siria \i Palestina; ]n ]n@elegere cu Asirienii, au ajuns p_n[ ]n Egipt.
Aluzie la profe@ii mincino\i.
Experien@a celor patruzeci de ani ai r[t[cirii lui Israel prin pustie, pres[rat[ cu r[zvr[tiri idolatre, pare s[ fi l[sat ]n subcon\tientul acestui popor un anume ΓÇ₧duhΓÇ¥ al nesupunerii, ca un morb dob_ndit printrΓÇÖo boal[ lung[. Textul Masoretic e tern: ΓÇ₧Un v_nt arz[tor din mun@ii gola\i ]n pustie seΓÇÖndreapt[ spre fiica poporului MeuΓÇ¥.
Un ΓÇ₧duhΓÇ¥ care-L face pe Dumnezeu s[ exclame: ΓÇ₧Destul! MΓÇÖam s[turat!ΓÇ¥
Literal: ΓÇ₧]n p_nteceΓÇ¥. De fapt, o astfel de durere se simte ]n plexul solar, dedesubtul pl[cii sternale. Cuvintele sunt ale profetului.
aisthetérion = „sim@” (uneori: „organ de sim@”), folosit numai aici ]n V. T. Va mai fi folosit de Pavel ]n Evr 5, 14.
ΓÇ₧ro\uΓÇ¥: culoare-simbol a femeii desfr_nate.
ΓÇ₧Viu este DomnulΓÇ¥ era expresia cu care ]ncepea un jur[m_nt, c[ adic[ el era f[cut ]n numele lui Dumnezeu. Judec[torul nedrept sau martorul mincinos care roste\te aceast[ formul[ comite o blasfemie care se pedepse\te.
S[r[cia sau sl[biciunea sunt uneori invocate drept scuze pentru atitudinea sau fapta nedreapt[.
Supunerea fa@[ de Dumnezeu v[zut[ ca jug \i leg[m_ntul cu El ca leg[tur[ (vezi \i 2, 20).
Leul, lupul \i leopardul: simboluri ale inamicilor de primprejur.
Din nou, adulterul ca simbol al pervertirii idolatre.
= ale cet[@ii Ierusalimului.
Certarea lui Dumnezeu nu e niciodat[ dus[ p_n[ la cap[t; din cei pedepsi@i mai e cru@at[ o ΓÇ₧r[m[\i@[ΓÇ¥, din care Dumnezeu }\i reface poporul.
Reaua-credin@[ merge p_n[ ]ntrΓÇÖacolo ]nc_t neag[ chiar \i eviden@a cea mai la ]ndem_n[ a prezen@ei lui Dumnezeu: profe@ii.
E vorba de profe@ii mincino\i care sΓÇÖau ridicat ]ntre timp.
Tecoa: localitate la 18 km sud-est de Ierusalim (patria profetului Amos). Bethacherem: localitate ]n regiunea Betleemului.
Literal: ΓÇ₧]n[l@imeaΓÇ¥; statura celei ce @ine capul sus.
Pedagogie divin[: P[rintele ]\i pedepse\te copilul pentru ca acesta s[ nu r[m_n[ f[r[ tat[.
Aici e vocea profetului.
Unii exege@i cred c[ \i aici, ]n acest verset, este tot vocea profetului, care i se substituie vocii lui Dumnezeu. Istoria e ca un t[v[lug, suferin@a devine general[.
Aici: m_na lui Dumnezeu ]ntins[ a amenin@are (ca ]n Is 5, 25).
Foarte exact: ΓÇ₧fracturaΓÇ¥.
Ebr.: ΓÇ₧lini\teΓÇ¥. Contextul ]ns[ se refer[ la un popor impur.
}n Codex Alexandrinus \i T. M.: „un neam mare se va ridica”…
„Dasc[l de’ncercare” vrea s[-l traduc[ pe dokimastés (folosit numai aici ]n V. T.) = „examinator”, „controlor”, „judec[tor” (de la verbul dokimázo = „a ]ncerca”, „a cerca”, „a pune la prob[”).
Literal: ΓÇ₧caleaΓÇ¥, dar cu ]n@elesul de ΓÇ₧conduit[ΓÇ¥, ΓÇ₧fel de a fiΓÇ¥.
Imaginea e preluat[ din procesul de topire a metalelor: Minereul de argint este introdus peste o mass[ de plumb topit; acesta, sub influen@a aerului \i a c[ldurii, devine oxid de plumb, din care argintul se separ[, r[m_n_nd deasupra, ]n timp ce zgura se depune la fund. Acest proces nu lucreaz[ ]ns[ \i asupra lui Israel, ]n care totul e pervertit, totul e pe dos, ]n dezacord chiar cu elementele naturii.
= argint rezidual, argint-rebut, nefolositor. Aici: ΓÇ₧argint-lep[d[tur[ΓÇ¥ ]n virtutea jocului de cuvinte din originalul grecesc.
Versetul 1 e omis ]n LXX, ed. Rahlfs; preluat aici din ed. rom. 1914 ( preluat, la r_ndul s[u, din Versiunea Ebraic[).
|ilo: localitate la cca 30 de kilometri nord de Ierusalim, loc sf_nt ]n vremea judec[torilor, care ad[postise Cortul M[rturiei (Ios 18, 1), distrus de Filisteni ca pedeaps[ a lui Dumnezeu ]mpotriva poporului S[u neascult[tor.
ΓÇ₧o\tile ceruluiΓÇ¥: }n mitologia popoarelor canaaneene, duhuri ale astrelor. T. M.: ΓÇ₧Regina cerurilorΓÇ¥, nume total inadecvat pentru Astarte (I\tar), zei@a babilonian[ a amorului, a c[rei efigie era imprimat[ pe turte dulci.
Tofet: locul ]n care erau ar\i copiii jertfi@i zeului Moloh.
E vorba de cultul astrelor, care a avut o mare ]nr_urire ]n vremea regilor Manase \i Amon.
Urm[toarele trei versete lipsesc din LXX (ed. Rahlfs numeroteaz[ lacunar), ele fiind, de fapt, reluarea textului din 6, 12-15; vechile edi@ii rom_ne\ti, ca \i cea de fa@[, le preiau din Versiunea Ebraic[.
Literal: „…pe to@i cei ce \i-au t[iat-]mprejur net[ierea’mprejur”. Verbul urm[tor l[mure\te c[ e vorba de ipocrizia celor ce cultiv[ forma golit[ de con@inut. Circumcizia (instituit[ prin Avraam — Fc 17, 1-13) era semnul trupesc al leg[m_ntului dintre Dumnezeu \i om, dar alian@a era menit[ s[ opereze ]n planul credin@ei \i al moralit[@ii.
E vorba de deprinderile idolatre.
hyp├│stasis = ΓÇ₧substan@aΓÇ¥. Se traduce \i prin ΓÇ₧fiin@aΓÇ¥, ΓÇ₧fiin@areaΓÇ¥ (ca ]n Evr 11, 1). Aici e vorba de ipostaza divin[ a poporului ales, popor alc[tuit din ΓÇ₧ale\iiΓÇ¥ ]n care locuie\te Dumnezeu. T. M.: ΓÇ₧Adun[-@i lucrurile de pe jos, tu, cea ]mpresurat[!ΓÇ¥. (Se pare c[ ]ndemnul ]i este adresat cet[@ii Ierusalimului, personificare a ΓÇ₧casei lui IsraelΓÇ¥).
Imaginea este aceea a cortului m[rturiei, care era acoperit cu ]nvelitori de piele.
= Omul nu face nimic (sau nimic p_nΓÇÖla cap[t) doar prin propriile sale puteri.
}n Codex Alexandrinus: ΓÇ₧\i l-au mistuit pe IsraelΓÇ¥.
ΓÇ₧Leg[m_ntulΓÇ¥ sau ΓÇ₧LegeaΓÇ¥. Descoperirea unui exemplar al Deuteronomului, ]n anul 622, a provocat o revigorare religioas[ ]n care Ieremia a jucat un rol aparte. Osty a identificat influen@e lexicale directe ale Deuteronomului asupra primelor 12 versete ale acestui capitol.
ΓÇ₧cuptorul cel de fierΓÇ¥: metafor[ pentru ΓÇ₧@ara EgiptuluiΓÇ¥, preluat[ din Dt 4, 20 (vezi \i nota respectiv[).
Poporul Acestui Dumnezeu ΓÇö Dumnezeul acestui popor: cei doi parteneri ai alian@ei (leg[m_ntului).
= Canaanul.
ΓÇ₧tuΓÇ¥: profetul Ieremia.
ΓÇ₧c[rnurile sfinteΓÇ¥ erau numite astfel de idolatrii care le aduceau drept jertf[ zeilor lor.
Metafora evoc[ m[re@ia m[slinului, dar \i rodnicia lui, ca acelaΓÇÖntru care ΓÇ₧oamenii }l pream[resc pe DumnezeuΓÇ¥ (Jd 9, 9).
ΓÇ₧a pune lemn ]n p_ineΓÇ¥ = a pune otrav[ ]n m_ncare (interpretare dup[ tradi@ia rabinic[).
Anatot: locul de na\tere al lui Ieremia (vezi nota de la 1, 1).
}n sensul spuselor lui Isaia: ΓÇ₧Poporul acesta [...] m[ cinste\te cu buzele, dar inima lui e departe de MineΓÇ¥ (29, 13).
}n T. M. stihul este precedat de o introducere: ΓÇ₧Adun[-i ca pe ni\te oi laΓÇÖnjunghiereΓÇ¥.
}n sensul: Dac[ nu te po@i descurca ]ntrΓÇÖo situa@ie normal[, u\oar[, cum vei putea sΓÇÖo faci ]n situa@ii mult mai grele?
ΓÇ₧fream[tul IordanuluiΓÇ¥: se pare c[ e vorba de fream[tul ierburilor ]nalte sau al tufi\urilor de pe unele maluri ale r_ului, ]n care se ascund \i mi\un[ s[lb[ticiuni.
Preo@ii Vechiului Testament purtau cing[toare (br_u) de in (Lv 16, 4).
= ca nu cumva s[ se cread[, din cele ce urmeaz[ (v. 7), c[ a putrezit din cauz[ c[ era ud[.
Ebr.: ΓÇ₧]i voi umple cu be@ieΓÇ¥. Ebrietatea ]l lipse\te pe om de vigoare \i discern[m_nt.
Ebr.: ΓÇ₧c[ turma Domnului se duceΓÇÖn robieΓÇ¥.
}nchise, probabil, de Edomi@i, ale c[ror triburi le atacau adesea. A\adar, dac[ primejdia vine din nord, nu-i chip de sc[pare spre sud.
Imagine tare (\i, totu\i, eufemistic[) a desfr_natei (simbol al idolatriei lui Israel) care nu-\i mai poate ascunde p[catele.
= s[ r[t[ceasc[ de la drumul cel drept \i adev[rat; s[-\i schimbe direc@ia, ca un v_nt nestatornic.
Aluzie la defini@ia pe care Dumnezeu |i-a dat-o Sie\i ]n fa@a lui Moise: ΓÇ₧Eu sunt Cel ce esteΓÇ¥ (vezi I\ 3, 14 \i nota). Aluzie proprie Septuagintei.
Moise \i Samuel, mijlocitori clasici ]ntre oameni \i Dumnezeu (cf. Ps 98, 6-8).
Regele Manase restaurase idolatria (cultul lui Baal \i pe al Astartei) ]n Iudeea, ]n Ierusalim, ]n chiar interiorul templului, \i v[rsase mult s_nge nevinovat (4 Rg 21, 3-16).
= ]n toate intr[rile prin care vor p[trunde du\manii.
Literal: ΓÇ₧dac[ eu nΓÇÖam stat l_ng[ TineΓÇ¥ (ca mijlocitor).
}n fa@a fierului (s[biei) ce amenin@[ (conform Versiunii Ebraice) dinspre miaz[noapte, rezisten@a lui Iuda e sub@ire, \ubred[, ca o armur[ de tinichea.
= pe ]ntregul teritoriu al @[rii.
Mai exact: a celor ce cultiv[ zeflemeaua; a celor ce iau totul ]n der_dere.
E vorba de o vindecare incert[ ca chipul oglindit ]ntrΓÇÖo ap[ tulbure.
Mai limpede: te voi restaura (apokatastéso) ]n starea de dinainte.
Ritualuri funebre p[g_ne, interzise fiilor lui Israel prin Lv 19, 28; 21, 5; Dt 14, 1, dar care continuau s[ fie practicate, prin contaminare.
Locurile unde se practica, de obicei, ]nchinarea la idoli.
}n limbajul biblic: ΓÇ₧caleΓÇ¥ = purtare, conduit[, fel de via@[.
Idolii (ΓÇ₧ur_ciunileΓÇ¥) sunt numi@i ΓÇ₧st_rvuriΓÇ¥ pentru c[ nu aveau via@[.
De vreme ce Dumnezeu e Dumnezeu, El nu poate fi creat; dac[ nu este, nici at_t!
Amintirea repetat[, persistent[, a p[catului face ca acesta s[ devin[ \i l[untric; e motivul pentru care Sfin@ii P[rin@i duhovnice\ti recomand[ alungarea lui din minte.
ΓÇ₧sfintele cr_nguriΓÇ¥ erau zone vegetale consacrate unor zeit[@i. Textul Ebraic le desemneaz[ prin cuv_ntul a\era = Astarte, zei@a erosului \i a fecundit[@ii, al c[rei cult orgiastic se consuma uneori ]n cr_nguri sau desi\uri destinate anume.
ΓÇ₧muntele MeuΓÇ¥: Ierusalimul ca simbol al fiilor lui Israel.
Versetele 1-4 reprezint[ un text lacunar ]n Septuaginta; ele sunt extrase (ca \i ]n vechile edi@ii rom_ne\ti) din Versiunea Ebraic[.
T. M.: ΓÇ₧Inima e mai viclean[ dec_t orice, \i stricat[; cine eΓÇÖn stare sΓÇÖo p[trund[?ΓÇ¥.
ΓÇ₧s[ vin[ΓÇ¥ = s[ se plineasc[; s[-i vedem puterea.
ΓÇ₧ziua omuluiΓÇ¥ (cf. T. M.:) = ΓÇ₧ziua fatal[ΓÇ¥; ΓÇ₧ziua dezastruluiΓÇ¥; ΓÇ₧ziua nenorociriiΓÇ¥. Sens: NΓÇÖam dorit s[ m[ bucur de nenorocirea pricinuit[ de omul r[u (ΓÇ₧ziua cea reaΓÇ¥ din versetul urm[tor).
ΓÇ₧casa olaruluiΓÇ¥ era unul din atelierele de ol[rit ce se aflau, dup[ toate probabilit[@ile, ]n valea Ben-Hinom, la sud de Ierusalim.
ΓÇ₧la roat[ΓÇ¥; literal: ΓÇ₧pe pietreΓÇ¥: cele dou[ lespezi de piatr[ fixate pe axul vertical al ro@ii olarului.
Parabola olarului pune accentul pe atotputernicia lui Dumnezeu fa@[ de fiii lui Israel (ca \i fa@[ de oameni, ]n general), care, la r_ndul lor, sunt \i ei fiin@e cu voin@[ liber[.
ΓÇ₧fecioara lui IsraelΓÇ¥: totalitatea fiilor lui Israel. Expresie sarcastic[, menit[ s[ reliefeze pr[pastia dintre puritatea originar[ \i dec[derea ce i-a urmat.
P[catul (]ncep_nd cu uitarea de Dumnezeu) contrazice ]ns[\i ordinea fireasc[ a a\ez[rilor \i fenomenelor naturii; ca atare, p[catul e nefiresc prin ]ns[\i natura lui.
Formele exterioare ale cultului nu folosesc la nimic, dac[ sunt lipsite de con@inut.
Ebr.: Ben-Hinom.
Ebr.: Poarta Teson = Poarta Ol[riei. Locul ei nu a putut fi ]nc[ determinat de c[tre arheologi.
ΓÇ₧au ]nstr[inatΓÇ¥: l-au f[cut de nerecunoscut.
Cunoscutele jertfe de copii ce i se aduceau lui Baal.
ΓÇ₧temni@a jilav[ΓÇ¥: termenul grecesc sugereaz[ o celul[ pe ai c[rei pere@i se scurge ap[; termenul ebraic ]ns[ poate fi echivalat prin: ΓÇ₧l-a pus ]n butuciΓÇ¥.
ΓÇ₧surghiunΓÇ¥ = exil; robie; deportare.
Versetele 7-18 cuprind poemul cel mai dramatic, cel mai zguduitor, din ciclul confesiunilor lui Ieremia. Profetul e st[p_nit de sentimentul c[ misiunea sa e un fel de tiranie pe care Domnul o exercit[ asupr[-i, o povar[ care-l cople\e\te \i de care, totu\i, nu poate sc[pa, ea constituindu-se ]n forul s[u interior ca o flac[r[ perpetu[. Cu toate acestea, el simte c[ Domnul ]i st[ al[turi, ceea ce ]ns[ nu-l ]mpiedic[ s[-\i blesteme ziua ]n care sΓÇÖa n[scut, cu accentele tragice ale lui Iov.
= NΓÇÖau fost ]n stare s[ priceap[ Cine, totu\i, ]l ap[r[.
ΓÇ₧Via@a ca o prad[ΓÇ¥: expresie ce pare mai degrab[ un proverb; chiar dac[ e p_ndit[ de uciga\i, ea merit[ s[ fie tr[it[, ca una ce constituie bunul suprem al omului. Cu aceast[ sintagm[ \i-a intitulat Marin Preda una din c[r@ile sale.
Toponimie proprie Septuagintei. SΓÇÖar putea s[ fie numele locului ]n care a tr[it Dalila, cea care l-a tr[dat pe Samson (Jd 16, 4), nume folosit ca metafor[ pentru Ierusalim, cetatea care L-a tr[dat pe Domnul.
ΓÇ₧necredincio\iΓÇ¥ ]n sensul: f[r[ nici un Dumnezeu; lipsi@i de sim@ moral.
Liban \i Galaad: simboluri ale m[re@iei \i m_ndriei.
E vorba de Iosia, ucis ]n anul 609, \i de Ioahaz, deportat, tot atunci, ]n Egipt.
ΓÇ₧ibovniciiΓÇ¥ (aici): regii \i c[peteniile lui Iuda.
P[storii, meni@i s[ pasc[ turmele, vor ajunge s[ fie p[stori@i de v_nt.
Literal: ΓÇ₧Viu sunt EuΓÇ¥; echivalentul jur[m_ntului: ΓÇ₧Pe via@a Mea!ΓÇ¥
T. M.: ΓÇ₧inel ]n m_na Mea cea dreapt[ΓÇ¥. Desigur, ar putea fi vorba de un inel cu pecete, dar aici imaginea e mult mai puternic[: pecete scris[ (]ntip[rit[) pe m_na Mea cea dreapt[. Expresia poate fi ]nt_lnit[ \i ]n C_ntarea C_nt[rilor: ΓÇ₧O, pune-m[ pe inim[ pecete, /pecete vreau s[ fiu pe bra@ul t[u!ΓÇ¥ (8, 6).
ΓÇ₧}nscrie-lΓÇ¥ = trece-i numele \i rangul ]n cronica arborelui genealogic.
T. M.: ΓÇ₧F[r[-copiiΓÇ¥; unul care nΓÇÖa izbutit ]n zilele lui.
ΓÇ₧odrasl[ΓÇ¥: l[star de-abia ivit din r[d[cin[ sau tulpin[ \i care, la r_ndu-i, va l[st[ri; sensul primar este acela de ΓÇ₧r[s[ritΓÇ¥ (punct cardinal sau timpul c_nd se ive\te soarele); folosit ]n limbajul profetic, termenul }l indic[ pe Mesia. ΓÇö ΓÇ₧]ndrept[@it[ΓÇ¥, ]n sensul de ΓÇ₧just[ΓÇ¥, ΓÇ₧justificat[ΓÇ¥, ΓÇ₧legitim[ΓÇ¥; ]ndrept[@irea sau dreptatea sunt valori asociate frecvent profilului mesianic (vezi mai jos).
ΓÇ₧va ]n@elegeΓÇ¥: va avea inteligen@[ comprehensiv[.
ΓÇ₧cu ]ncredereΓÇ¥: ]n siguran@[.
Versetele 7 \i 8 repet[, aproape cuv_nt de cuv_nt, textul din 16, 14-15. Este motivul probabil pentru care originalul Septuagintei le a\az[ la sf_r\itul capitolului 23.
Urmeaz[ o seam[ de diatribe ]mpotriva fal\ilor profe@i, uneori de o ascu@ime care pare a afecta tagma ca atare; acestea, prin pana unui profet!
= a fal\ilor profe@i.
hyp├│stema, cuv_nt rar, folosit de numai trei ori ]n Sf_nta Scriptur[, cuprinde ideea unui suport pe care se reazem[ ceva de deasupra: ΓÇ₧baz[ΓÇ¥, ΓÇ₧funda@ieΓÇ¥, ΓÇ₧temelieΓÇ¥, dar \i pe aceea de spa@iu interior inaccesibil sau, oricum, greu accesibil. }n T. M.: ΓÇ₧sfatulΓÇ¥; aici ]ns[ e mai mult: ad_ncul de tain[ al lui Dumnezeu ca reazem al lumii.
Unele vise pot fi c[i ale revela@iei dumnezeie\ti, altele ]ns[ pot fi ]n\el[toare sau, pur \i simplu, pretexte pentru \arlatanie. Important e discern[m_ntul asupra originii \i con@inutului.
Prin imita@ie \i impostur[, fal\ii profe@i ΓÇ₧]mprumut[ΓÇ¥ termenii \i tonul limbajului profetic autentic spre a crea impresia de autenticitate; ]n fapt, e un furt.
Somnul fal\ilor profe@i nu e un somn adev[rat, ]nl[untrul c[ruia se produc visele, ci o mo@[ial[ al c[rei ΓÇ₧visΓÇ¥ nu poate fi altceva dec_t un produs al zonei confuze dintre con\tient \i subcon\tient. Observa@ie de mare subtilitate, omis[ ]n T. M.
Versetele 33-40 sunt construite ]n jurul unui cuv_nt-cheie. }n ebraic[, massa ]nseamn[, pe de-o parte, ΓÇ₧mesajΓÇ¥ (rostit cu voce tare), pe de alta, ΓÇ₧povar[ΓÇ¥. Grecescul lemma are aceea\i dubl[ semnifica@ie: ]n general, tot ceea ce iei sau prime\ti, ΓÇ₧c_\tigΓÇ¥, ΓÇ₧profitΓÇ¥, dar \i ΓÇ₧luareΓÇ¥ ]n posesie de c[tre puterea divin[, de unde: ΓÇ₧inspira@ieΓÇ¥, ΓÇ₧profe@ieΓÇ¥. A\adar, mandatul profetic este ΓÇ₧povaraΓÇ¥ pe care Dumnezeu o pune pe grumazul alesului S[u. Ieremia protesteaz[ ]mpotriva adversarilor s[i, profe@ii mincino\i, care, prin abuz \i impostur[, ]\i atribuie o asemenea povar[.
Ideea central[ a acestei viziuni este aceea c[ selec@ia oamenilor se face ]n circumstan@e extreme, ]n condi@ii-limit[, cum a fost captivitatea babilonic[ a fiilor lui Israel.
apokathístemi = „a restaura”; „a restabili”; „a readuce pe cineva sau ceva ]n starea dint_i”.
popor ΓÇö Dumnezeu: cei doi poli ai vechiului leg[m_nt dintre Domnul \i Israel.
= Cei ce, pesemne, pactizaser[ cu ocupan@ii \i sc[paser[ de exil.
= Cei ce, probabil de frica apropierii lui Nabucodonosor, se refugiaser[ ]n Egipt.
T. M. adaug[: ΓÇ₧lor \i p[rin@ilor lorΓÇ¥.
T. M. adaug[: ΓÇ₧adic[ ]n primul an al lui Nabucodonosor, regele BabilonuluiΓÇ¥.
T. M. adaug[: ΓÇ₧voi trimite la Nabucodonosor, regele Babilonului, robul MeuΓÇ¥. A\adar, p[g_nii ]n\i\i sunt servitorii Domnului, instrumente prin care Dumnezeu intervine \i lucreaz[ ]n istorie.
T. M.: ΓÇ₧]i vor sluji regelui BabilonuluiΓÇ¥.
= cifr[ rotund[ pentru durata exilului babilonic.
LXX plaseaz[ versetele 15-38 ]n capitolul 32.
ΓÇ₧adun[tur[ΓÇ¥: oameni amesteca@i, f[r[ o anume identitate de grup.
Popoarele aflate sub amenin@are par a fi ]mp[r@ite ]n patru grupe: 1. Egiptul; 2. la vest, Filistenii; 3. la est, Edomul, Moabul \i Amonul; 4. la sud-est, Dedanul, Temanul \i Buzul (BJ). Prin ΓÇ₧to@i regiiΓÇ¥ (T. M.: ΓÇ₧toate regateleΓÇ¥) de la miaz[noapte se ]n@eleg Asiria \i Babilonia, de unde se rev[rsau cele mai multe \i mai devastatoare invazii.
E vorba de vinul (mustul) ce se ob@inea prin zdrobirea strugurilor, cu picioarele descul@e, ]n lin; metafor[ pentru zdrobirea du\manilor, folosit[ \i ]n Ap 14, 19 (vezi nota).
ΓÇ₧cu tot trupulΓÇ¥: cu fiecare om ]n parte.
ΓÇ₧]n ziua DomnuluiΓÇ¥: ]n ziua c_nd Domnul va veni; T. M.: ΓÇ₧]n ziua aceeaΓÇ¥.
ΓÇ₧berbecii turmelorΓÇ¥: masculii de care ascult[ oile.
Gramatical \i logic, text dificil; singularul ΓÇ₧leuΓÇ¥ (cine?: Dumnezeu? Nabucodonosor?) este urmat de un plural, ΓÇ₧eiΓÇ¥ (de asemenea, f[r[ nici o determinare). Exegetic, ar putea fi procedeul stilistic folosit deseori de profe@i, potrivit c[ruia cauza e precedat[ de efect (motiv pentru care evenimente viitoare sunt prezentate la timpul trecut, ca \i cum ele ar fi avut loc).
}n LXX textul acestui capitol este cuprins ]n capitolul 33.
Despre |ilo vezi nota de la 7, 12.
Miheia e citat din memorie, u\or diferit.
Literal: ΓÇ₧]n groapa fiilor poporului s[uΓÇ¥.
|afan era scribul (secretarul) regelui Iosia, cel ce, potrivit relat[rii din 4 Rg 22, 8-10, i-a citit acestuia ΓÇ₧cartea legiiΓÇ¥ descoperit[ ]n templu la 622. Tot el, ]mpreun[ cu fiul s[u Ahicam, a fost trimis de rege sΓÇÖo consulte pe prooroci@a Hulda. Se pare c[ Ieremia avea rela@ii str_nse cu familia lui |afan.
Septuaginta cuprinde versetele 1-16 ]n capitolul 34 (dar cu o numerotare diferit[). T. M. le-a ad[ugat o seam[ de note \i preciz[ri pe care versiunea de fa@[ le include ]n paranteze simple. Numerotarea versetelor 1-16 o urmeaz[ pe aceea din vechile edi@ii rom_ne\ti.
Dup[ o variant[ ebraic[: Ioiachim.
E vorba de un jug de lemn, asemenea celui de la grumazul boului. Cele dou[ bare, de sus \i de jos, erau legate ]n vechime prin dou[ curele de piele, toate ]nconjur_nd astfel grumazul animalului. Deseori ]ns[ numirile lor se amestec[, ceea ce explic[ pluralul acolo unde se pare c[ nu trebuie; ΓÇ₧jugΓÇ¥ era numit[ \i fiecare bar[ sau curea ]n parte.
Ideea: e preferabil s[ v[ supune@i ocupantului ]n propria voastr[ @ar[ dec_t ca acesta s[ v[ duc[ robi ]n @ar[ str[in[; (aceasta, pentru c[ Nabucodonosor este ΓÇ₧robul DomnuluiΓÇ¥).
Odoarele templului capturate de Nabucodonosor ]n vremea regelui Iehonia (4 Rg 24, 13).
Odoarele templului sΓÇÖau ]ntors acas[ din ordinul lui Cirus (Ezr 1, 7-11).
}n Septuaginta, capitolul 35.
}n Septuaginta, capitolul 36.
E vorba de scrisoarea pe care Ieremia a trimis-o, dup[ toate probabilit[@ile, la doi sau trei ani dup[ deportarea din 597. }n Babilon, profe@ii mincino\i ]ntre@ineau iluzia deporta@ilor c[ exilul va fi de scurt[ durat[ \i c[ se vor ]ntoarce cur_nd acas[. Realist ΓÇö \i sigur pe viziunile sale anterioare (cele dou[ co\uri cu smochine, 24, 1-10), prin care \tia c[ acest exil va fi de lung[ durat[ \i c[ avea darul de a-l purifica pe adev[ratul Israel ΓÇö, Ieremia ]ndeamn[ la a\ezare \i r_nduial[.
Versetele 16-20, text lacunar ]n LXX \i transferat aici din T. M.
maíno (printre altele) = a fi lovit de delir profetic. T. M.: tot exaltatul care o face pe profetul.
}n Septuaginta, capitolul 37.
}n acest capitol \i ]n cel urm[tor se oglinde\te revirimentul religios \i na@ional produs de reforma lui Iosia (622), ]n contextul c[ruia Ieremia le anun@[ celor din regatul de nord eliberarea din robie \i ]ntoarcerea acas[.
= cuvintele cuprinse ]n capitolele 30 \i 31.
}n limbajul biblic, chinul femeii care na\te (@in_ndu-se cu m_inile de coapse) e imaginea celei mai cumplite dureri.
Dublu sens: 1. Iacob va sc[pa din str_mtorare (ca fapt); 2. A fost nevoie de str_mtorare pentru ca el s[ se m_ntuiasc[.
Versetele 10-11, 15 \i 22: texte lacunare ]n LXX; preluate din T. M.
Vocea du\manilor care-l cred pe Iacob p[r[sit de Dumnezeu.
}n Septuaginta, capitolul 38.
Textual: ΓÇ₧era caldΓÇ¥ (adic[ nu se r[cise prin moarte).
Nu e vorba doar de ]n[l@imile Samariei, ci de tot @inutul.
ΓÇ₧muntele lui EfraimΓÇ¥: regiunea deluroas[ din centrul Palestinei, unde se a\ezase tribul lui Efraim.
ΓÇ₧insulele cele de departeΓÇ¥: posibil[ aluzie la arhipelagurile din largul Mediteranei; sau, ]ntrΓÇÖun sens mai larg, la neamurile p[m_ntului, numite de Moise ΓÇ₧insuleΓÇ¥ (Fc 10, 5, 32).
Profe@ie asupra uciderii pruncilor din aria Betleemului, de c[tre Irod cel Mare. Text citat, cu mici nuan@e, de Evanghelistul Matei (2, 18). }n aceast[ zon[ era situat or[\elul Rama, ]n vecin[tatea c[ruia se afla morm_ntul Rahelei, str[moa\a triburilor Efraim \i Manase, deportate ]n 721, dup[ c[derea Samariei.
Rostire adresat[ Rahelei.
Ocara con\tiin@ei pentru p[catele din tinere@e.
= Metafor[ pentru starea de veghe (expresie proprie Septuagintei).
Sau: ΓÇ₧Domnul a creat condi@ii de siguran@[ pentru o nou[ planta@ieΓÇ¥.
Posibil[ t_lcuire: Chiar dac[ „r[m[\i@a lui Israel” (v. 7), ]ntoars[ din robie, ar fi nesemnificativ[ ca num[r, Domnul a creat deja condi@ii sigure pentru apari@ia unor noi genera@ii; oamenii crescu@i din acestea — chiar cei l[turalnici — se vor bucura de ocrotirea lui Dumnezeu. }n perspectiv[ profetic[: Domnul a creat condi@ii sigure ca, pornind de la „r[m[\i@a lui Israel”, s[-|i fac[ o planta@ie nou[: Biserica Sa, ai c[rei membri, chiar de pe margini, se afl[ sub ocrotirea dumnezeiasc[. Textul Masoretic e complet diferit: „C[ Domnul a f[cut un lucru nou pe p[m_nt: o femeie ]l va ]nconjura pe b[rbat” (KJV); „o femeie ocrote\te un b[rbat” (RSV); „femeia ]nconjoar[ b[rbatul” (OSTY); „femeia ]i face curte b[rbatului” (TOB); „Femeia ]\i caut[ B[rbatul” (BJ). Ca atare: Dac[ p_n[ acum Dumnezeu „|i-a curtat” poporul (Israel), de acum situa@ia se inverseaz[ (TOB); se reface leg[tura hierogamic[ dintre Israel \i Mirele s[u (BJ); Israel, „fiica necredincioas[” care se ]ntoarce la Domnul (Iahvé), de acum }l va „curta” pe Acesta cu aten@iile so@iei iubitoare fa@[ de b[rbatul ei (OSTY). }n perspectiv[ profetic[: text fundamental pentru crearea \i dezvoltarea, ]n Occident, a unei „teologii mariale”.
Aceste dou[ stihuri: cuvintele lui Ieremia.
Pr[sirea animalelor, ca \i a oamenilor, face parte din binecuv_ntarea lui Dumnezeu. Idee asem[n[toare la Iz 36, 10-11.
Proverb intrat \i ]n cultura poporului rom_n.
diathéke ]nseamn[ „leg[m_nt”, „conven@ie”, „contract” (]ntre dou[ p[r@i), dar \i „dispozi@ie testamentar[” sau „testament”. Cu acest din urm[ termen va fi tradus la Evrei 9, 15-17, deoarece Pavel ]l raporteaz[ la Testamentul cel Nou, pe care Iisus Hristos l-a instituit ]n urma \i ]n completarea celui Vechi.
}n versetele 39 \i 40: o seam[ de nume de locuri care nu mai pot fi identificate cu precizie.
}n Septuaginta, capitolul 39.
Literal: ΓÇ₧un meterezΓÇ¥; o metafor[ pentru un zid f[cut din trupuri omene\ti. T. M., mai direct: ΓÇ₧a asediatΓÇ¥.
Acest episod pare a fi cel relatat, oarecum diferit, ]n 37, 14-19.
e)Dup[ cutum[, ruda cea mai apropiat[ era ]ndrept[@it[ s[ cumpere o proprietate funciar[, pentru ca aceasta s[ r[m_n[ ]n familie. A\adar, propunerea f[cut[ lui Ieremia nu avea ]n ea nimic neobi\nuit, numai c[ ea intervenea ]ntrΓÇÖo vreme de cump[n[, c_nd viitorul politico-militar nu mai oferea nici o perspectiv[.
Negheb: zona de sud a Palestinei.
}n Septuaginta, capitolul 40.
E vorba de dou[ trepte ale crea@iei, urmate de a treia: Dumnezeu a f[cut (a creat) p[m_ntul (ca entitate cosmic[), apoi i-a dat o form[ (de la plásso = „a forma”, „a modela”, „a pl[smui”; tradus uneori \i prin „a zidi”, adic[ a construi ]n mod elaborat, dup[ un plan: Fc 2, 7, 8, 15, 19), \i numai dup[ aceasta devine crea@ie finisat[, stabil[, statornic[, ]ncheiat[.
ΓÇ₧p[limarΓÇ¥: parapet; zid improvizat, de ap[rare.
Prea-multa fericire, mai ales venit[ pe nea\teptate, provoac[ nelini\te \i descump[nire.
= ΓÇ₧Domnul SabaotΓÇ¥.
T. M. prelunge\te acest capitol cu versetele 14-26, relu_nd, ]n termeni u\or diferi@i, textul din 23, 5-6 \i amplific_ndu-l prin ideea c[, pe l_ng[ o descenden@[ direct[ a lui David, restaurarea lui Israel va cunoa\te \i o regenerare a tagmei preo@e\ti. Comentatorii versiunilor BJ \i RSV nu cred ]n autenticitatea acestui pasaj; el va fi fost alc[tuit mult mai t_rziu, ]n perioada postexilic[, a circulat independent \i a fost inserat ]n cartea lui Ieremia numai pentru c[ citeaz[ din ea cele dou[ versete din capitolul 23; absen@a lui din Septuaginta e un indiciu c[ la vremea redact[rii acesteia (sec. 3 ]. H.) el nici nu exista. Iat[-l transcris din edi@iile noastre curente: „14 Iat[ vin zilele c_nd voi ]mplini acel cuv_nt bun pe care l-am rostit Eu pentru casa lui Israel \i pentru casa lui Iuda, zice Domnul. 15 }n zilele acelea \i ]n vremea aceea voi ridica lui David Odrasl[ dreapt[ \i Aceea va face judecat[ \i dreptate pe p[m_nt. 16 }n zilele acelea Iuda va fi izb[vit \i Ierusalimul va tr[i f[r[ primejdie \i Odraslei aceleia I se va pune numele: «Domnul — dreptatea noastr[». 17 C[ a\a zice Domnul: «Nu va lipsi lui David b[rbat care s[ \ad[ pe scaunul casei lui Israel. 18 |i preo@ii-levi@i nu vor avea lips[ de b[rbat care s[ stea ]naintea fe@ei Mele \i s[ aduc[ ]n toate zilele arderi-de-tot, s[ aprind[ t[m_ie \i s[ s[v_r\easc[ jertfe». 19 |i a mai fost cuv_ntul Domnului c[tre Ieremia, zic_nd: 20 «A\a zice Domnul: De po@i strica leg[m_ntul Meu cel pentru ziu[ \i leg[m_ntul Meu cel pentru noapte \i s[ faci ca ziua \i noaptea s[ nu mai vin[ la vremea lor, atunci poate se va strica \i leg[m_ntul Meu cel ]ncheiat cu robul Meu David. 21 Ca s[ nu mai aib[ el fiu care s[ domneasc[ pe scaunul lui; de asemenea \i cel ]ncheiat cu levi@ii-preo@i, slujitorii Mei. 22 Precum e nenum[rat[ o\tirea cereasc[ \i nenum[rat nisipul m[rii, a\a voi ]nmul@i neamul lui David, robul Meu, \i al levi@ilor celor ce-Mi slujesc Mie». 23 Fost-a iar[\i cuv_ntul Domnului c[tre Ieremia, zic_nd: 24 «Nu vezi tu oare c[ poporul acesta zice: Domnul a lep[dat cele dou[ semin@ii pe care le alesese El? |i ei dispre@uiesc poporul Meu, ca \i cum acesta n’ar fi popor ]n ochii lor». 25 A\a zice Domnul: «Dac[ leg[m_ntul Meu cel pentru ziu[ \i pentru noapte \i r_nduiala cerului \i a p[m_ntului nu le-am ]nt[rit Eu, 26 atunci \i neamul lui Iacov \i al lui David, robul Meu, ]l voi lep[da \i nu voi mai lua st[p_nitori din neamul lui pentru semin@ia lui Avraam \i a lui Isaac \i a lui Iacov, c[ci voi aduce ]napoi pe prin\ii lor de r[zboi \i-i voi milui»”.
}n Septuaginta, capitolul 41.
Literal: ΓÇ₧p_nΓÇÖla Hades (locuin@a mor@ilor), tradus uneori cu ΓÇ₧iadΓÇ¥.
Dup[ T. M., aluzie la ritualul descris ]n Fc 15, 9-11; dup[ LXX, aluzie la vi@elul de aur f[cut de Israeli@i ]n pustia Sinai, pe care Moise l-a ars, l-a pisat m[runt, l-a pres[rat ]n ap[, iar apa le-a dat-o fiilor lui Israel sΓÇÖo bea (I\ 32, 1-20).
Zilele \i faptele relatate ]n acest capitol se petrec pe durata unui armisti@iu ]ntre Israeli@i \i Babilonieni.
}n Septuaginta, capitolul 42.
Recabi@ii nu locuiau ]n case, ci ]n corturi. Aici cuv_ntul ΓÇ₧cas[ΓÇ¥ ]nseamn[ ΓÇ₧familieΓÇ¥ (membrii familiei, laolalt[ cu servii \i robii), a\a cum e folosit de numeroase ori ]n Sfintele Scripturi.
ΓÇ₧Cur@ileΓÇ¥ erau, de fapt, ni\te s[li de adunare sau pentru ceremonii restr_nse, r_nduite ]n jurul templului.
ΓÇ₧Omul lui DumnezeuΓÇ¥: om trimis \i inspirat de Dumnezeu, precum, de pild[, Moise (vezi Dt 33, 1 \i nota).
Textual: ΓÇ₧omuluiΓÇ¥ (singular generic).
Literal: ΓÇ₧]n toate zilele p[m_ntuluiΓÇ¥.
}n Septuaginta, capitolul 43.
Substantivul hartíon (]n fapt, diminutivul lui hártes), folosit numai de Ieremia, ]nseamn[ „foaie de h_rtie sau de papirus”, pe care se putea scrie. El era folosit \i ca substantiv generic: „carte”, a\a cum se va face ]n acest capitol. Ebr.: „Ia-@i un sul” (de h_rtie, papirus sau pergament).
ΓÇ₧din gura lui IeremiaΓÇ¥: dup[ cum i-a dictat Ieremia. A\adar, Ieremia vorbea potrivit inspira@iei dumnezeie\ti, iar Baruh scria potrivit dict[rii profetului.
La vremea de care se vorbe\te (606-605 ]. H.), Ieremia nu era ]n ]nchisoare; se presupune c[ se afla ΓÇ₧sub pazaΓÇ¥ vreunei impurit[@i rituale care-l obliga s[ r[m_n[ departe de templu. Ebr.: ΓÇ₧sunt ]mpiedicatΓÇ¥; nu se \tie care era piedica.
Zi de post r_nduit[ anume (2 Par 20, 3) pentru ]mprejur[ri grele.
éleos (]ntr’un sens foarte special) = rug[ciunea menit[ s[ provoace mil[.
ΓÇ₧al cincileaΓÇ¥, cf. Codex Alexandrinus \i T. M.: anul 604 (]n noiembrie ΓÇö decembrie).
Se pare c[ regele a intervenit, ]n continuare, t[ind c_te o por@iune de trei-patru foi, pe m[sur[ ce erau citite, \i le arunca ]n foc; aceasta ]nseamn[ c[ o f[cea deliberat, cu s_nge rece, nu ]ntrΓÇÖun acces de m_nie.
}n Septuaginta, capitolul 44.
Sedechia era unchiul lui Ioiachim \i a domnit ]ntre anii 597 \i 587.
Oastea care @inea Ierusalimul sub asediu sΓÇÖa dus s[ ias[ ]n ]nt_mpinarea o\tilor du\mane venite din Egipt.
Sens neclar ]n Versiunea Ebraic[: s[ cumpere ceva/ s[-\i primeasc[ de la ai s[i partea cuvenit[/s[-\i pun[ ]n r_nduial[ unele treburi printre ai s[i.
Literal: ΓÇ₧la casa gropiiΓÇ¥.
Ebr.: ΓÇ₧din Uli@a PitarilorΓÇ¥.
}n Septuaginta, capitolul 45.
Adic[: un defetist care descurajeaz[ rezisten@a.
Dreg[tor din tagma eunucilor, oameni de ]ncredere \i foarte influen@i la cur@ile regale ale Orientului.
Nume inexistent ]n Versiunea Ebraic[; ]n aceasta: ΓÇ₧l-a adus la cea de a treia intrare a Casei DomnuluiΓÇ¥.
T. M.: „… Cel ce ne-a dat aceast[ via@[”.
Literal: ΓÇ₧B[rba@ii t[i de paceΓÇ¥. Stihurile par a fi desprinse dintrΓÇÖun c_ntec popular.
}n Septuaginta, capitolul 46.
T. M. precizeaz[: ΓÇ₧]n luna a zeceaΓÇ¥, ceea ce ]nseamn[ decembrie 589 ΓÇö ianuarie 588, adic[ sf_r\itul celui de al nou[lea an al domniei lui Sedechia.
Iunie ΓÇö iulie 587.
T. M. precizeaz[: ΓÇ₧c[petenia eunucilorΓÇ¥.
T. M. precizeaz[: ΓÇ₧marele magΓÇ¥. De altfel, toate aceste nume, ca \i grafia lor (variabil[ de la o versiune la alta) r[m_n ]nc[ o problem[ pentru filologi.
Versetele 4-13, text lacunar ]n LXX; preluat din T. M.; de fapt, o reluare a istorisirii din 4 Rg 25, 4-12.
O dat[ mai mult, idolatria este refrenul mustr[rilor pe care Domnul le adreseaz[ poporului S[u.
Dispari@ia total[ (f[r[ nici un fel de ΓÇ₧r[m[\i@[ΓÇ¥ regeneratoare) este ultima consecin@[ a divor@ului dintre Israel \i Dumnezeul s[u.
Genera@iile lui Israel sunt solidare ]ntre ele, alc[tuind, ]n fapt, una singur[.
ΓÇ₧tot cuv_ntul care va ie\i din gura noastr[ΓÇ¥: angajament solemn, cu valoarea unui vot.
ΓÇ₧regina ceruluiΓÇ¥: Astarte (I\tar), zei@a amorului \i a fertilit[@ii ]n mitologia babilonic[. }n unele cazuri, numele ei era asociat cu expresia ΓÇ₧o\tile ceruluiΓÇ¥ (vezi 7, 18 \i nota). Se pare c[ numele ΓÇ₧regina ceruluiΓÇ¥ (total nepotrivit pentru atributele \i func@ia zei@ei mesopotame) decurgea din asocierea ei cu steaua Venus (de\i, spre nedumerirea filologilor, aceasta era perceput[ ]n Palestina ca fiind de genul masculin). Cert este c[ avea un cult ispititor \i foarte r[sp_ndit.
Dumnezeu nu judec[ dup[ aparen@e (jertfele rituale), ci dup[ esen@e (Divinitatea c[reia }i sunt aduse jertfele \i identitatea moral[ a celor ce le aduc).
Literal: ΓÇ₧]ntregul IudaΓÇ¥.
Dup[ Herodot, Hofra a murit de \treang, dup[ ce fusese tr[dat de curteanul Amasis, care i-a \i urmat la tron.
}n Septuaginta, capitolul 51, 31-35.
T. M. abstractizeaz[: ΓÇ₧Ceea ce am zidit voi d[r_ma; ceea ce am s[dit voi smulgeΓÇ¥. Textul LXX ]nt_mpin[ teologia persoanei.
ΓÇ₧via@a ca prad[ΓÇ¥ (expresie folosit[, cu un ]n@eles mai limpede, \i ]n 21, 9): dup[ ce omul a pierdut tot ce avea, dac[-i r[m_ne via@a ΓÇö fie \i p_ndit[ de semenii pr[d[tori ΓÇö, ea este bunul s[u cel mai de pre@ (fiindc[ oric_nd poate interveni minunea).
}n Septuaginta, capitolul 26. Revenind la nota din 26 titlu: Profe@iile asupra neamurilor \i-au p[strat ]n Septuaginta locul lor original, ]n urma introducerii din capitolul 25. Versiunea Ebraic[ ]ns[ le-a str[mutat c[tre sf_r\itul c[r@ii, adic[ ]n capitolele 46-51, socotindu-se c[ prezen@a lor ]n prima parte ]ncarc[ paginile cu prea multe texte de aceea\i factur[ stilistic[. Vechile versiuni rom_ne\ti au preluat aceast[ interven@ie; cea de fa@[ face la fel, dar trimi@_nd la textele corespunz[toare din Septuaginta, pentru eventuale confrunt[ri.
Ioiachim a domnit ]ntre 609 \i 598. B[t[lia de la Carchemi\, prin care Babilonul cucerea suprema@ia asupra ]ntregului actual Orient-Mijlociu, a avut loc ]n anul 605.
Ebr.: ΓÇ₧precum Nilul se urc[ΓÇ¥.
ΓÇ₧fata fecioar[ΓÇ¥: expresie ironic[, mai ales ]n contextul acestui avertisment asupra c[derii Egiptului.
Migdol: Ora\ sau cetate ]n Egiptul de Jos, men@ionat ]n 44, 1 ca fiind una din a\ez[rile Evreilor.
Memfis (scris uneori ΓÇ₧Nof ΓÇ¥): vechea capital[ a Egiptului, la cca 10 km sud de actualul Cairo.
Grecescul smílax indic[ o specie de arbori din familia, oarecum, a stejarului. El poate ]nsemna \i „tis[”, copac cu lemn tare \i elastic, din care se f[ceau arcurile. A\adar, sensul metaforei: du\manii @i-au devorat ap[rarea.
ΓÇ₧Boul ApisΓÇ¥, zeul protector al ora\ului Memfis; divinizat ca ΓÇ₧Osiris-ApisΓÇ¥.
Ebr.: ΓÇ₧sabia ucig[toareΓÇ¥. Aici ar putea fi vorba de o calitate excep@ional[ a s[biilor de provenien@[ greceasc[, a\a cum vor fi mai t_rziu cele de Toledo.
T[lm[cirea expresiei ebraice; Septuaginta o p[streaz[ ca atare, netradus[. Aluzie la incapacitatea Egiptenilor de a s[ri la timp ]n ajutorul alia@ilor lor.
Taborul: munte singuratic, care domin[ o c_mpie ]ntins[; Carmelul: \ir muntos, cu o ]n[l@ime maxim[ de 552 m, al c[rui v_rf, magnific, iese din apa Mediteranei.
= fiul Egiptului. Amon era zeul r[zboinic din Teba, care, ]ntrΓÇÖun fel, concentra ]n sine toate zeit[@ile egiptene. Versetul urm[tor (26): text lacunar ]n LXX; preluat din T. M.
}n Septuaginta, capitolul 29.
ΓÇ₧plinirea eiΓÇ¥: tot ce cuprinde.
Literal: „pe to@i cei de alt neam” (pántas toùs allofýlous). }n Textul Masoretic: „pe to@i Filistenii”, ceea ce ar ]nsemna o referire expres[ la Filisteni, popor emigrant din insula Creta (Caftor ]n ebraic[) \i, dup[ o invazie neizbutit[ ]n Egiptul lui Ramses al III-lea, stabilit pe coasta de est a Mediteranei, ]ntre Ioppe \i Gaza, cu Ascalonul la mijloc, pe un teritoriu numit Filistia (nume conferit, cu vremea, de c[tre Greci, ]ntregului teritoriu al Palestinei). Evreii, care au avut mult de suferit din cauza Filistenilor (a se vedea doar celebrul episod David — Goliat din 1 Rg 17), ]i enumerau ca „Popor al M[rii”, printre celelalte „Popoare ale M[rii”; de aici, semnifica@ia generic[: Filisteni = cei de alt neam. Exege@ii Textului Masoretic r[m_n f[r[ r[spuns ]n fa@a unei contradic@ii evidente: Tirul \i Sidonul, men@ionate ]n stihul urm[tor, nu erau ora\e filistene, ci feniciene!
Metafor[ pentru pustiirea total[.
ΓÇ₧EnachimiiΓÇ¥: locuitori fabulo\i, prin gigantismul lor, ai teritoriului pre-filistean (Nm 13, 32-33). }nvin\i de Iosua Navi, cei sc[pa@i au continuat s[ r[m_n[ ]n Gaza, Gat, A\dod (Ios 11, 22) \i, probabil, ]n Ascalon. }n unele texte sunt numi@i ΓÇ₧urma\ii lui EnacΓÇ¥ (Nm 13, 28) sau ΓÇ₧fiii lui EnacΓÇ¥ (Dt 2, 21; 9, 2).
}n Septuaginta, capitolul 31.
Moab: popor (Moabi@ii) \i teritoriu situat ]n zona Transiordaniei de ast[zi.
Trebuie c[ e vorba de ora\ul Nebo, men@ionat ]n Nm 32, 38, nu de muntele cu acela\i nume pomenit ]n Dt 32, 49. De altfel, nu toate toponimele de mai jos sunt ast[zi identificabile.
Asinul s[lbatic o duce greu, dar tr[ie\te.
= Semne (marcaje) de recunoa\tere ]n urma dezastrului.
Avertisment asupra invadatorului care, av_nd un mandat de la Domnul (cazul lui Nabucodonosor), e cuprins de mil[ sau ]ndurare.
Moabul era un @inut al podgoriilor, vestit pentru vinurile lui.
Camos (Chemo\): zeitate moabit[, c[reia Solomon i-a ridicat un altar ]n apropiere de Ierusalim (3 Rg 11, 7), altar d[r_mat apoi de Iosia (4 Rg 23, 13).
Betel: zeitate sirian[, apoi babilonic[, adorat[ c_ndva \i de Evreii din Elefantina, ]n Egipt.
}n limbajul biblic: ΓÇ₧toiagΓÇ¥ = sceptru.
Aluzie, desigur, la Nabucodonosor, ΓÇ₧robul lui DumnezeuΓÇ¥. Aceste dou[ stihuri se reg[sesc, aproape aidoma, ]n 49, 21; e ra@iunea probabil[ pentru care ele lipsesc, aici, din textul grecesc; vechile edi@ii rom_ne\ti ]ns[ le-au transferat din Versiunea Ebraic[.
T. M. adaug[ dou[ versete, care nu sunt altceva dec_t reluarea c_ntecului popular citat ]n Nm 21, 28-30, urmat de o ]ncheiere.
Amoni@ii: trib semitic care, potrivit textului din Fc 19, 38, se tr[gea din Ben-Ammi, fiul lui Lot, n[scut prin incest de fiica sa cea mic[, \i fratele lui Moab. Amoni@ii ocupau teritoriul din nord-estul M[rii Moarte, ]n jurul localit[@ii Rabat-Amon (Dt 3, 11), actualul Aman. De\i ]nrudi@i, prin Lot, cu Evreii, at_t Moabi@ii c_t \i Amoni@ii au fost adversari permanen@i ai acestora.
Amoni@ii locuiau teritoriul pe care Moise i-l destinase tribului lui Gad (Nm 32, 33-36).
T. M. adaug[: ΓÇ₧6 Dar dup[ aceea voi ]ntoarce din robie pe fiii lui Amon, zice DomnulΓÇ¥.
Adversitatea dintre Edom \i Israel era str[veche, din vremea c_nd t_n[rul Iacob ]i r[pise lui Esau (Edom) dreptul de ]nt_i-n[scut (Fc 25, 29-34). }n jurul anului 601, Nabucodonosor ]i folosise pe Edomi@i ]mpotriva regatului lui Iuda.
„… fiindc[ (…) ]l vei bea”, cf. Codex Alexandrinus. E vorba de paharul urgiei Domnului, pe care at_t neamurile c_t \i Israel trebuie s[-l bea.
T. M. specific[: ΓÇ₧Bo@raΓÇ¥, capitala Edomului.
Literal: ΓÇ₧din mijloculΓÇ¥.
Dup[ unii comentatori, profe@ia putea avea ca obiect campania lui Nabucodonosor din 604-603.
ΓÇ₧ChedarΓÇ¥ era numele generic al triburilor semi-nomade din de\ertul siro-arab.
ΓÇ₧regina Cur@iiΓÇ¥: tribul-matc[; descenden@ii direc@i ai lui Chedar, fiul lui Ismael (cel n[scut lui Avram din egipteanca Agar ΓÇö Fc 25, 13). T. M. folose\te un termen mai general (\i mai prezum@ios): ΓÇ₧regatele Ha@oruluiΓÇ¥: totalitatea triburilor arabe semi-nomade.
Chedma: fratele lui Chedar (Fc 25, 15), str[mo\ul tribului cu acela\i nume.
Elamul, ca teritoriu, cuprindea ]ntregul versant al Podi\ului Iranian spre Valea Tigrului, cu capitala la Suza, \i era locuit de Elami@i, descenden@i ai lui Elam, unul din cei cinci fii ai lui Sem (Fc 10, 22). Elami@ii, cu o istorie lung[ \i zbuciumat[, au cunoscut \i vremuri de glorie, ]nainte de a fi fost ]ncorpora@i ]n imperiul medo-persan, spre 590. }n alt[ ordine de idei: Capitolul 49 din vechile versiuni rom_ne\ti ale Septuagintei nu cuprinde \i acest episod.
Literal: „lor”. „Temeiul” (arhè) = principiul (unui neam de r[zboinici).
}n Septuaginta, capitolul 27.
Merodah (Marduk): principala zeitate a Babilonului; apelativul ei obi\nuit, popular, era Bel (Baal), care se traduce ΓÇ₧St[p_nulΓÇ¥.
Porunc[ ap[sat[ a Domnului c[tre Israeli@ii captivi. Compara@ia: ΓÇ₧ca \erpii ]naintea turmelorΓÇ¥ se refer[, probabil, la reptilele care, la apropierea unui tropot de copite, fug \i-\i caut[ ad[post ]n p[m_nt. T. M.: ΓÇ₧ca @apii (sau berbecii) ]naintea turmelorΓÇ¥, ceea ce pare mai pu@in potrivit pentru un popor ]ntreg. (Despre ]n@elepciunea \erpilor: Mt 10, 16).
ΓÇ₧Din s_ngele r[ni@ilor, din seul celor tari, arcul lui Ionatan nu seΓÇÖntorcea pustiu, iar sabia lui Saul nu seΓÇÖnv_rtea zadarnicΓÇ¥ (2 Rg 1, 22).
apokatastéso (autón) = ]l voi restaura; ]l voi face ca la ]nceput. (Puterea lui Dumnezeu de a re-crea din nimic.)
ΓÇ₧EtamΓÇ¥, cf. Codex Alexandrinus. Acest verset \i urm[torul reiau, aidoma, textul din 49, 18-19, transfer_ndu-l asupra Babilonului.
}n Septuaginta, capitolul 28.
katakentéo (cuv_nt folosit, c_te o dat[, numai de Ieremia, aici, \i de Iezechiel — 23, 47): „a dobor] prin str[pungere”.
}n Textul Masoretic, versetele 20-23 sunt construite pe cuv_ntul-pilot „ciocan”, cu verbul „a cioc[ni”, „a bate cu ciocanul”, „a chinui”, care se repet[ de nou[ ori \i al c[rui complement se sprijin[ pe prepozi@iile „cu” sau „prin” (ex: „cu tine am lovit popoare \i cu tine am stricat regate”). De aici, ideea c[ un mare conduc[tor politic \i militar (unii exege@i presupun c[ textul s’ar referi la Cirus) nu este altceva dec_t instrumentul dur prin care Dumnezeu izbe\te pe cine vrea. }n Septuaginta, acelea\i versete sunt construite pe verbul-pilot „a risipi”, „a dispersa” (diaskorpízo), care se repet[ tot de nou[ ori \i al c[rui complement se sprijin[ pe prepozi@ia „]ntru” (en) \i, o singur[ dat[, pe „din” (ek). De aici decurge o cu totul alt[ exegez[, dac[ se @ine seama de faptul c[ enun@urile se afl[ ]n continuarea versetului 19, ]n care e vorba de Iacob (\i care, ]n fapt, este o reluare a versetului 16 din capitolul 10). Poporul ales devine un spa@iu ]n interiorul c[ruia Domnul }\i realizeaz[ planul general, un spa@iu unde neamurile, oamenii \i lucr[rile lor se reg[sesc, sub m_na lui Dumnezeu, ]ntr’un fel de absorb@ie, asimilare sau participare, a\a cum vor fi ele chemate s[ se reg[seasc[, sub har, ]ntru noul Israel, Biserica lui Hristos. Pentru aceast[ interpretare pledeaz[ \i rela@ia antinomic[ „a risipi — ]ntru” (a „dispersa” ]n „interiorul” unui spa@iu deschis).
ΓÇ₧munte d[r[p[natΓÇ¥: metafor[ pentru puterea distrug[toare; Babilonul era situat ]ntrΓÇÖo c_mpie.
ΓÇ₧A sfin@iΓÇ¥ (a consacra) neamuri ]mpotriva Babilonului: a le angaja ]ntrΓÇÖun r[zboi sf_nt, condus de }nsu\i Domnul.
Ararat: muntele pe care sΓÇÖa oprit corabia lui Noe (Fc 8, 4). Regat pe actualul teritoriu al Armeniei, a c[rui istorie se ]ntinde din secolul 9 ]. H., c_nd e men@ionat ]n cronicile asiriene, p_n[ pe la ]nceputul secolului 6 ]. H., c_nd a fost distrus de atacurile Mezilor. A\chenaz: fiu al lui Gomer, nepot al lui Iafet \i str[nepot al lui Noe (Fc 10, 3). Regat pomenit aici ]n asociere cu Araratul (\i, ]n T. M., cu Mini), locuit de urma\ii lui Iafet. Popor migrator indo-iranian, cu primele apari@ii pe coasta de nord a M[rii Negre \i apoi ]n zona Caucazului, A\chenazii au fost mai bine cunoscu@i ]n istorie sub numele de Sci@i; ei i-au ]mpins pe Sumerieni c[tre Asia Mic[ \i le-au luat locul.
Grecescul bel├│stasis ]nseamn[, stricto sensu, ΓÇ₧baterie de artilerie a\ezat[ ]n linie de tragereΓÇ¥. }n antichitate: ma\inile de r[zboi care catapultau asupra cet[@ii asediate, dup[ caz, fie tor@e aprinse, pentru incendiere, fie bolovani de piatr[, pentru spargerea zidului.
Stihul acesta, cf. Codex Alexandrinus (\i T. M.).
Literal: ΓÇ₧caseleΓÇ¥ = familiile \i casnicii (unui rege poligam).
Aici, vocea Sionului.
Versetele 45-49 lipsesc din textul Septuagintei (din pricina probabil[ a deterior[rii manuscrisului original). }ntruc_t ele nu reprezint[ simple glos[ri pe marginea textului, ca ]n alte cazuri, versiunea de fa@[ le preia din Textul Masoretic, precum edi@iile noastre curente (cu adapt[rile prozodice posibile).
Din nou, vocea fiilor lui Israel.
T. M.: ΓÇ₧cu SedechiaΓÇ¥. Consemnare pu@in probabil[. Prudent, regele a preferat s[ trimit[ un sol (de altfel, a\a cum reiese din context, plecarea lui Sedechia nΓÇÖar fi avut nici un rost).
Seraia era fratele lui Baruh, secretarul c[ruia Ieremia ]i dictase prima versiune a c[r@ii sale (32, 12).
Asemenea acte simbolice mai avuseser[ loc ]n via@a profetului: cing[toarea la Eufrat (13, 1-7), urciorul spart (19, 1-10), jugul de pe grumaz (27, 1-2), pietrele la poarta lui Faraon (43, 8-10). De data aceasta, simbolul e foarte puternic, el exprim_nd credin@a neclintit[ c[ profe@iile asupra Babilonului se vor ]mplini negre\it: cartea profetului, ]ngropat[ ]n firul apei, dar pururea vie sub curgerea fluviului Eufrat, nu e altceva dec_t prevestirea sigur[ a unui fapt istoric: dispari@ia uria\ului imperiu babilonian ]n marele fluviu al Timpului.
Urm[toarele dou[ versete (de altfel, transferate din 4 Rg 24, 19-20) sunt preluate aici din T. M.
= Sf_r\itul lui decembrie 589.
= Iulie 587.
Pedeaps[ mai umilitoare dec_t punerea ]n lan@uri.
Acest verset este preluat din T. M.
= Str[jerii de la pragul templului.
T. M.: ΓÇ₧i-a lovit \i i-a omor_tΓÇ¥.
Concluzia urm[toare \i versetele 28-30: preluate din T. M.
Evil-Merodac, fiul \i succesorul lui Nabucodonosor; a domnit ]n anii 561-560.
