Aici nu e vorba de primul an al domniei lui Cirus ca rege al Per\ilor (559 ]. H.), ci de primul an al st[p_nirii lui asupra Babilonului (538 ]. H.)
Ieremia prevestise durata exilului babilonic ca fiind, ]n cifr[ rotund[, 70 de ani (Ir 25, 11-12; 29, 10). A\adar, momentul eliber[rii Iudeilor face parte din planul divin.
Din planul divin face parte \i apari@ia lui Cirus cel Mare pe scena istoriei (559-529), biruin@a sa asupra Babilonului (imperiu pe care, de fapt, ]l desfiin@eaz[) \i, ca urmare, edictul din 538. Expresia: ΓÇ₧a st_rni duhulΓÇ¥ (cuiva) ]nseamn[ a-i inspira cuiva un g_nd de n[prasn[, nea\teptat, pe care nu el l-a z[mislit.
Pe l_ng[ cele poruncite de rege, vecinii oferiser[, voluntar, \i alte bunuri.
ΓÇ₧Vasele templuluiΓÇ¥: termen generic pentru toate obiectele de cult (acestea fuseser[ luate de c[tre Nabuzaradan, din ordinul lui Nabucodonosor, ]n 587).
Se presupune c[ acest |e\ba@ar (cu nume babilonian, adoptat \i de Iudei) ar fi fost fiul regelui Iehonia; el va fi avut o misiune temporar[, despre care nu \tim mai mult.
ΓÇ₧ZorobabelΓÇ¥ ]nseamn[ ΓÇ₧odrasla BabilonuluiΓÇ¥ sau ΓÇ₧odr[slit ]n BabilonΓÇ¥; iudeu n[scut ]n captivitate. Lista care urmeaz[ cuprinde mai multe categorii de oameni, cataloga@i fie dup[ neam, fie dup[ loc, fie dup[ pozi@ia sarcedotal[. Ea se reg[se\te, cu o seam[ de diferen@e, ]n Neemia 7.
ΓÇ₧NatineiΓÇ¥ = ΓÇ₧da@iΓÇ¥ sau ΓÇ₧]ncredin@a@iΓÇ¥ templului, ]n slujba levi@ilor (vezi \i 8, 20). O parte erau iudei, dar cei mai mul@i erau pizonieri de r[zboi deveni@i, prin reparti@ie, sclavi ai templului.
ΓÇ₧Fiii robilor lui SolomonΓÇ¥: urma\ii b[\tina\ilor canaaneeni pe care Solomon ]i silise s[ munceasc[ la corvezile templului, f[c_nd din ei robi perpetui (vezi 3 Rg 9, 20-21).
ΓÇ₧Tir\ataΓÇ¥, cuv_nt persan care ]nsemna ΓÇ₧Excelen@a SaΓÇ¥, apelativ pentru demnitatea de guvernator. }n cazul de fa@[: persoana cu autoritate asupra preo@ilor.
Luna a \aptea: septembrie-octombrie (]n chiar anul re]ntoarcerii din captivitate, 538 ]. H.).
Rezidirea jertfelnicului era de natur[ s[ alunge spaimele celor reveni@i ]ntrΓÇÖun mediu ostil (Iudei renega@i, Samarinenii, p[g_nii din preajm[). T. M.: ΓÇ₧de\i se temeau...ΓÇ¥ nu are sens.
= S[rb[toare instituit[ de Moise (Lv 23, 34).
Principalii adversari ai Iudeilor erau, acum, Samarinenii. Se \tie c[ ]n 722 (sau 721) ].H. regele Sargon II al Asiriei cucerise Samaria, deportase majoritatea locuitorilor \i o repopulase cu cinci triburi asiatice. Amestecul dintre aceste triburi p[g_ne \i Israeli@ii r[ma\i pe loc au dat na\tere poporului hibrid al Samarinenilor, cu o religie sincretist[ \i cu un templu propriu pe muntele Garizim. Evident, Samarinenii nu vedeau cu ochi buni rezidirea templului din Ierusalim. C_t despre ΓÇ₧Iuda \i VeniaminΓÇ¥, acestea erau triburile majoritare care reveniser[ din exil \i care sunt numite, tot aici, ΓÇ₧fiii robieiΓÇ¥.
Asarhadon era fiul lui Senaherib, succesorul lui Sargon II. Nu \tim nimic despre deportarea men@ionat[ aici. Dup[ aproape dou[ secole, memoria putea face confuzii.
Versetele 6-23 alc[tuiesc un episod pe care autorul ]l introduce aici spre a demonstra c[ intrigile Samarinenilor, care aveau un obiectiv religios, foloseau \i argumentul politic. Faptele relatate aici se petrec nu sub Darius I (522-486), ci sub succesorii s[i, Xerxes I (486-465) \i Artaxerxe I M_n[-Lung[ (465-423). A\a c[, textual, v. 24 este continuarea versetului 5.
Tabeel (nume ebraic) ]i va fi scris lui Mitridat (demnitar persan) spre a-i mijloci accesul la rege. Se \tie c[ satrapii se l[sau u\or mitui@i. ΓÇ₧Mai-marele peste d[riΓÇ¥ (perceptorul-\ef) avea menirea de a avertiza c[, prin refortificarea Ierusalimului, Iudeii vor refuza s[-\i mai pl[teasc[ d[rile c[tre regele persan. (C_t despre ΓÇ₧Bi\lamΓÇ¥ din T. M., acesta nu era un nume propriu, ci un cuv_nt aramaic care ]nsemna ΓÇ₧pa\nicΓÇ¥, ΓÇ₧cu paceΓÇ¥, cu care ]ncepeau, de obicei, scrisorile).
Textual: ΓÇ₧siriac[ΓÇ¥. Aramaica (siriaca) devenise limba de mare circula@ie a imperiului persan (a\a cum va deveni greaca ]n imperiul lui Alexandru cel Mare).
Scrisoare din partea vechilor deporta@i asiatici, care-\i aminteau cu ]ngrijorare de ΓÇ₧patria-mam[ΓÇ¥! ΓÇ₧R_ulΓÇ¥ era Eufratul.
E vorba de profe@ii care au dat numele celor dou[ c[r@i ale Vechiului Testament (vezi Introducerile).
Ace\tia erau, desigur, reprezentan@ii regelui ]n teritoriile transeufratiene.
ΓÇ₧... cu pietre aleseΓÇ¥: argument c[ nu era vorba de zidul cet[@ii (a\a cum afirmau detractorii Iudeilor), ci de o construc@ie din materiale fine.
Poate fi vorba de grinzile ]ncadrate ]n zid pentru sus@inerea acoperi\ului.
Dezastrul are o ra@iune teologic[ \i e pus pe seama p[catelor poporului.
ΓÇ₧Casa-vistierieΓÇ¥: arhivele regale. Desigur, documentele din vremea lui Nabucodonosor trebuiau c[utate ]n Babilon.
ΓÇ₧AtunciΓÇ¥: dup[ ce raportul a ajuns la rege.
De\i, dup[ indica@ia demnitarilor transeufratieni, cercetarea se va fi f[cut ]n Babilon, documentul a fost aflat ]n Ecbatana (textual: Ahmeta), fosta capital[ a Mediei, devenit[ re\edin@[ de var[ a regilor persani.
}n toate aceste relat[ri e de remarcat ambiguitatea voit[ a cronicarului asupra raportului dintre vechiul templu (care nu mai exista) \i noul templu (care de abia ]ncepe s[ existe), ca \i cum ar fi unul singur.
Vechile arhive din Persepolis atest[ faptul c[ regii persani, ]ntrΓÇÖadev[r, au finan@at revigorarea cultic[ a popoarelor supuse, inclusiv pe cea iudaic[.
E vorba de pedeapsa prin tragere ]n @eap[, rezervat[ doar marilor nelegiui@i.
Precum Nabucodonosor ]n pedeaps[, regii persani sunt instrumentele lui Dumnezeu ]n alinare.
Luna Adar: februarie-martie.
Potrivit calculelor, ]n anul 515 ]. H. ziua a paisprezecea a lunii Nisan a fost 21 aprilie, deci la scurt[ vreme dup[ terminarea construirii templului.
Ace\tia din urm[ erau prozeli@ii.
Expresia ΓÇ₧regele AsirieiΓÇ¥ pare anacronic[ ]n context, dar ea se explic[ prin aceea c[ regii Persiei erau succesorii regilor Babilonului, care, la r_ndul lor, fuseser[ succesorii regilor Asiriei. Suveranul nenumit ar putea fi Artaxerxe (vezi capitolul urm[tor).
E vorba de Artaxerxe I (465-423). Se apreciaz[ c[ Ezdra sΓÇÖa ridicat ]n anul 458 ]. H.
Genealogie bogat[, menit[ s[ ilustreze noble@ea sacerdotal[ a unui personaj at_t de important.
Ezdra: nume aramaic, cu ]nsemnarea: [Dumnezeu este] ΓÇ₧AjutorΓÇ¥.
Despre ΓÇ₧natineiΓÇ¥ vezi nota de la 2, 43.
ΓÇ₧... scriitorul c[r@iiΓÇ¥: posibil[ referire la un exemplar al legii, copiat chiar de Ezdra, cu m_na lui (ceea ce ]l va fi f[cut sΓÇÖo \i cunoasc[ at_t de bine).
katadoul├│o = ΓÇ₧a face pe cineva sclavΓÇ¥; de unde: ΓÇ₧a aserviΓÇ¥; (porunca le este dat[ c_rmuitorilor politici).
Localitatea Ahava nu a putut fi identificat[ cu siguran@[. ΓÇ₧R_ulΓÇ¥ era mai degrab[ un canal al Eufratului, destinat iriga@iilor. Oricum, locul era punctul de ]nt_lnire al celor ce, de aici, urmau s[ formeze convoiul organizat ]n drumul spre Ierusalim.
Levi@ii vor fi refuzat s[ r[spund[ la apel, pe socotin@a c[ un exil confortabil, cu care se obi\nuiser[, era de preferat unei ]ntoarceri aventuroase.
T. M.: ΓÇ₧...fiul lui Israel, [anume] |erevia, ]mpreun[ cu fiii s[i \i cu fra@ii s[i, optsprezeceΓÇ¥.
Literal: ΓÇ₧popoarele @[rilorΓÇ¥, ]n sensul: popoarele b[\tina\e ale Canaanului.
ΓÇ₧Ur_ciuniΓÇ¥: ]nchinarea la idoli \i practicile libertine. A\adar, nedesp[r@irea era de natur[ religioas[ \i moral[.
ΓÇ₧S[m_n@a cea sf_nt[ΓÇ¥: ΓÇ₧Neam sf_ntΓÇ¥ (I\ 19, 6), ]n ΓÇ₧#ara sf_nt[ΓÇ¥ (Za 2,16).
Literal: ΓÇ₧... va fi dat anatemeiΓÇ¥; despre ΓÇ₧anatemaΓÇ¥ vezi nota de la Nm 21, 2.
Literal: ΓÇ₧... \i-au dat m_inileΓÇ¥: expresie pentru f[g[duin@[ solemn[.
