r[d[cinilor copacului!┬╗, regatul ]@i va r[m_ne din clipa c_nd vei recunoa\te puterea cereasc[. 27 De aceea, o, rege, pl[cut s[-@i fie sfatul meu \i r[scump[r[-@i p[catele prin milostenie, \i nedrept[@ile prin aplecarea spre cei s[rmani; poate c[ Dumnezeu va fi ]ndelung-r[bd[tor fa@[ de p[catele taleΓÇ¥.
28 Toate aceste lucruri au venit asupra regelui Nabucodonosor. 29 Dup[ dou[sprezece luni, ]n timp ce se plimba prin palatul regatului s[u din Babilon, 30 regele a r[spuns, zic_nd: ΓÇ₧Oare nu-i acesta Babilonul cel mare, pe care eu l-am zidit drept cas[ ]mp[r[teasc[ prin t[ria puterii mele spre cinstirea slavei mele?ΓÇ¥. 31 NΓÇÖa rostit bine regele vorba, c_nd un glas a venit din cer:
ΓÇ₧#ie, rege Nabucodonosor, @ie @i se spune:
Regatul @i sΓÇÖa dus!
32 Te vor alunga dintre oameni
\i-@i va fi s[la\ul laolalt[ cu fiarele c_mpului,
\i ca pe un bou te vor hr[ni cu iarb[
\i \apte vremi vor trece peste tine,
p_n[ ce vei recunoa\te
c[ Cel-Prea]nalt este Domnul ]mp[r[@iei
oamenilor
\i c[ El o d[ cui }i place Lui sΓÇÖo dea!ΓÇ¥
33 }n chiar ceasul acela sΓÇÖa plinit cuv_ntul asupra
lui Nabucodonosor: alungat a fost dintre oameni, iarb[ ca un bou a m_ncat, trupul i sΓÇÖa sc[ldat ]n roua cerului p_n[ ce p[rul i-a crescut ca p[rul leilor \i unghiile ca ale p[s[rilor.
34 ΓÇ₧|i laΓÇÖmplinirea sorocului, eu, Nabucodonosor, ΓÇö mi-am ridicat ochii spre cer \i mintea mi-a revenit \i L-am binecuv_ntat pe Cel-Prea]nalt
