}ngerul S[u: intermediarul dintre Iisus Hristos \i autorul scrierii.
Provincia roman[ Asia, ]n vestul Asiei Mici, a c[rei capital[ era Efesul. Bisericile din ea (enumerate ]n v. 11) sunt selectate ]n func@ie de cifra 7, simbolul plenitudinii \i al universalit[@ii.
}ntreit[ dezvoltare a numelui Yahvé, ]n jurul defini@iei din I\ 3, 14.
ΓÇ₧P_rga celor adormi@iΓÇ¥ (1 Co 15, 20); primul fruct al ]nvierii, garan@ia c[ toate celelalte vor veni dup[ El.
Alfa \i Omega, prima \i ultima liter[ a alfabetului grecesc.
Insul[ mic[ din arhipelagul Sporadelor, ]n Mediterana, la c_teva ore sud-vest de Milet.
= R[pit; ]n stare de extaz.
Literal: Ziua Domnului. }n latine\te: Domini Dies = Duminica.
= Metal purificat \i devenit lucios prin ardere.
Textual: Hades; numele prin care vechii Greci desemnau ]mp[r[@ia (subteran[) a mor@ilor.
}ngerul (aici): duhul care patroneaz[ Biserica; conduc[torul ei spiritual (episcopul).
Literal: pe acestea le zice. Reformulat ]n spiritul vechiului limbaj profetic.
Nicolai@ii: membrii unei secte gnostice obscure, care-\i revendicau ΓÇö f[r[ nici o acoperire ΓÇö paternitatea lui Nicolae, unul din cei \apte diaconi (FA 6, 5). Proveni@i dintre p[g_ni, practicau ]nc[ anumite forme de idolatrie \i libertinajul erotic.
= Celui ce, asemenea lui Iisus Hristos (In 16, 33), va ]nvinge p_nΓÇÖla cap[t ]ncerc[rile la care este supus.
Pomul vie@ii din Fc 2, 9; aici: fericirea f[g[duit[ de Dumnezeu celor ce vor mo\teni via@a ve\nic[.
= Bog[@ia duhovniceasc[ a cre\tinilor din Smirna, ]n opozi@ie cu s[r[cia lor material[.
Biserica e noul Israel; cei ce-o t[g[duiesc sau o persecut[ au r[mas iudei doar cu numele.
ΓÇ₧Zece zileΓÇ¥ indic[ o perioad[ relativ scurt[ (vezi Dn 1, 12).
= R[m_i fidel fa@[ de credin@a ]n care te-ai angajat.
}n sensul: va sc[pa neatins; r[ul va trece pe l_ng[ el f[r[ s[-l r[neasc[.
Spre deosebire de moartea cea dint_i, care este desp[r@irea sufletului de trup, moartea cea de-a doua va fi desp[r@irea sufletului de Dumnezeu, pedeapsa ve\nic[, echivalent[ cu moartea ]ns[\i a sufletului.
Pergamul era un centru faimos al cultului imperial \i al ritualurilor idolatre.
Gem[ (pe care se poate grava). Albul e simbol al biruin@ei \i p[cii.
Vezi \i 19, 12.
Prooroci@[ fals[, idolatr[ \i pervers[, asemenea so@iei cu acela\i nume a regelui Ahab (3 Rg 16, 31; 4 Rg 9, 22). }n variant[ manuscris[: ΓÇ₧femeia ta, IzabelaΓÇ¥; ]n acest caz, nume simbolic (ca acela al lui Balaam).
= Cei ce-i urmeaz[ ]nv[@[tura \i exemplul.
= Treapta cea mai de jos a ereziei \i p[catului. ΓÇ₧A\a cum spun (cum o numesc) eiΓÇ¥: expresie curent[, extras[ probabil din doctrinele esoterice. Vezi contrastul cu ΓÇ₧ad_ncurile lui DumnezeuΓÇ¥ din 1 Co 2, 10.
Neamuri (aici): neamuri p[g_ne; totalitatea celor ce au respins mesajul lui Dumnezeu prin Iisus Hristos; comunit[@ile celor necredincio\i (vezi \i nota de la FA 13, 47).
= Pe Iisus Hristos }nsu\i (vezi 22, 16).
Literal: c[ ai un nume c[ tr[ie\ti.
= Fiin@e omene\ti. Rela@ia intim[ dintre nume \i persoan[. Vezi mai sus 2, 3 \i nota de la FA 4, 10.
Cheia lui David: simbol al autorit[@ii (cf Is 22, 22).
Literal: s[ cunoasc[.
}nv[@[tura ]ntemeiat[ pe r[bdarea lui Iisus Hristos (2 Tes 3, 5; Evr 12, 1-2;); de unde, r[bdarea sfin@ilor (13, 10; 14, 12).
Amin-ul: Iisus Hristos (vezi 2 Co 1, 20); Da-ul prin excelen@[, garan@ia absolut[ a adev[rului.
Textual: collyr = unguent pentru afec@iunile oftalmice.
Grecescul paidévo are sensul de a pedepsi ]ntr’un sistem de educa@ie \i instruire; a aplica unui copil o corec@ie cu scopul de a-l ]ndrepta. E pedeapsa care’n vechea limb[ rom_n[ se cheam[ „certarea lui Dumnezeu”.
= }n stare de extaz.
Piatr[ pre@ioas[; poate avea culori diferite.
Piatr[ pre@ioas[ transparent[, de culoare brun[; dac[ e ro\ie: cornalin[.
Curcubeul e simbolul milei lui Dumnezeu, al ]mp[c[rii \i al p[cii (Fc 9, 13, 16).
Piatr[ pre@ioas[ de culoare verde. Desigur, semnifica@ia tuturor acestor nestemate nu izvor[\te din forma, ci din culorile lor, ele simboliz_nd splendoarea Celui ce \ade pe tron.
Semnifica@ii posibile: cei 12 patriarhi ai Vechiului Testament \i cei 12 apostoli ai Domnului; cele 24 de ordine sacerdotale men@ionate ]n 1 Par 24, 1-19. Oricum, prin tronurile \i cununile lor, B[tr_nii particip[ la slava dumnezeiasc[, pe care o laud[ asemenea ]ngerilor.
}n iconografia r[s[ritean[, cele patru asem[n[ri ale acestor fiin@e au devenit simboluri ale celor patru evangheli\ti.
= Ai creat.
= Au venit ]n existen@[.
}n limba rom_n[, reflexivul cu conota@ie de pasiv (mΓÇÖam n[scut = am fost n[scut); vezi \i In 1, 3.
Cartea: o foaie lung[ de papirus, pergament sau aram[, scris[ pe ambele fe@e, ]nf[\urat[ ca un sul.
= Caracterul secret al con@inutului.
Iisus Hristos din profe@ia mesianic[ a patriarhului Iacob (Fc 49, 9-10).
= Iisus Hristos (de 28 de ori men@ionat ]n Apocalips[ sub numele de Miel). Vezi contrastul dintre ΓÇ₧LeulΓÇ¥ (puternic, triumfalist) ]n viziunea Vechiului Testament \i ΓÇ₧Mielul ]njunghiatΓÇ¥ (nevinov[@ia sacrificial[) ]n aceea a cre\tinismului.
Dublu simbol: plenitudinea puterii Sale \i a capacit[@ii de a scruta ad_ncurile existen@ei.
Literal: zeci de mii de zeci de mii (10.000: simbol pentru num[rul infinit; miriade).
Vezi \i Dn 7, 10.
Albul \i cununa: simboluri ale biruin@ei.
Ro\u: simbol al violen@elor r[zboinice.
Negru: simbol al s[r[ciei, lipsurilor \i foametei ce-i urmeaz[ r[zboiului.
O m[sur[: ceva mai mult de un litru; un dinar: plata medie pentru o zi de lucru (Mt 20, 2). Pentru o m[sur[, dinarul e un pre@ exorbitant.
= Cru@[-le. Pentru ΓÇ₧a v[t[maΓÇ¥ vezi nota de la 2, 11.
G[lbui; verde-palid; simbol al molimei \i mor@ii.
Textual: Hades-ul; ]mp[r[@ia mor@ilor; spa@iul care va colecta recolta (ca o remorc[ ]n urma secer[toarei).
= Sub altarul pe care se aduc jertfele. }njunghia@i asemenea Mielului, martirii particip[ la jertfa Acestuia \i sunt a\eza@i sub altarul ceresc.
Fie c[ purtau m[rturia lui Iisus pe care-L m[rturisiser[, fie c[ purtau semnele propriei lor m[rturisiri.
= C_t oare vei mai ]nt_rzia s[ faci judecat[ \i r[zbunare ]mpotriva celor ce ne-au ucis?
Un num[r pe care Dumnezeu ]l \tie mai dinainte. Persecu@iile \i martirajul vor continua p_n[ la ]mplinirea acestui num[r, dup[ care va urma judecata.
Ca un pergament scris care se face sul (ascunz_ndu-\i con@inutul).
Acest capitol este un interludiu ]ntre pecetea a \asea \i a \aptea (a\a cum va fi un interludiu ]ntre a \asea \i a \aptea tr_mbi@[ ΓÇö 10, 11; 11, 14).
Sigiliul; obiectul gravat cu care se sigileaz[, prin marcare, ceva sau cineva.
Num[rul simbolic: 122 x 1000 (p[tratul num[rului sf_nt — Israel — ]nmul@it cu num[rul duratei lungi, indefinite); desemneaz[ pléroma, totalitatea, ]ntregul, plenitudinea (nu lipse\te nici unul din cei ce urmau s[ se m_ntuiasc[).
Simbol: noul Israel (Biserica lui Hristos).
= }i apar@ine (puterea de a m_ntui).
Conota@ie antinomic[: s_ngele lui Hristos este cel ce purific[ \i confer[ imacularea (pentru ΓÇ₧a ]n[lbiΓÇ¥ vezi Mc 9,3).
Antinomie: Mielul devenit P[stor (ΓÇ₧P[storul cel bunΓÇ¥, vezi In 10, 1-16).
}n simbol: perioad[ relativ scurt[, dar ]ncordat[, sub tensiune, ]n a\teptarea teribilelor evenimente ce vor urma; lini\tea v[zduhului ]naintea furtunii.
Tr_mbi@a (trompeta): instrument muzical simbolic, care anun@[ marile interven@ii justi@iare ale lui Dumnezeu (vezi \i cele \apte pl[gi ale Egiptului, I\ 9, 23 \i urm.)
Textual: Absint. Plant[ amar[, socotit[ otr[vitoare; simbol al am[r[ciunii \i nocivit[@ii pedepselor.
Simbol posibil: un ]nger c[zut; Satana ]nsu\i (Lc 10, 18); Abaddon (v. 11).
F_nt_na ad_ncului: craterul abisului; deschiderea spre ad_ncul-f[r[-fund (ΓÇ₧cele mai de jos ale p[m_ntuluiΓÇ¥), s[la\ul normal \i definitiv al diavolilor (vezi Lc 8, 31 \i nota).
L[custele: simbol clasic al devast[rii. Descrip@iile de mai jos le prezint[ ]ns[ ca pe ni\te fiin@e demonice, sub comanda lui Abaddon.
Jum[tatea lui 10 (num[r perfect), 5 semnific[, de obicei, m[sura sau durata unei pedepse, a unei penaliz[ri (I\ 22, 1; Nm 3, 47; 18, 16). }n cazul de fa@[, durata invaziei l[custelor.
Nu ΓÇ₧de aurΓÇ¥, ci ΓÇ₧ca de aurΓÇ¥; preconiz_nd biruin@a.
Imaginea r[zboinicilor barbari, care luptau despleti@i, cu coameleΓÇÖn v_nt.
Fluviu ]n Mesopotamia; frontiera de r[s[rit a imperiului roman, cea care st[vilea invaziile Mezilor \i Par@ilor.
Vezi nota de la 5, 11.
Iachint: un fel de safir sau ametist, albastru-violet. Cele trei elemente din acest verset (focul, iachintul \i pucioasa) implic[ \i simbolica culorilor.
Interludiu ]ntre tr_mbi@ele a \asea \i a \aptea (vezi nota de la 7, 1).
Vocea amplificat[ a lui Dumnezeu (vezi Ps 28, 3).
= Nici o am_nare.
= Dus[ p_n[ la sf_r\it.
= Asimileaz[-i con@inutul.
Dulce, pentru c[ ea cuprinde cuvintele lui Dumnezeu \i mila Sa; amar[, pentru c[ veste\te ]nfrico\[toarea Judecat[.
De c[tre Dumnezeu sau de c[tre ]nger.
= S[ aduci la cuno\tin@[ planul \i voia lui Dumnezeu. Din nou (probabil): ceea ce urmeaz[; a doua jum[tate a Apocalipsei (capitolele 12-22).
M[sur[toare ]n vederea cru@[rii lor de la dezastru (vezi Za 2, 5-6).
42 de luni = 1260 zile = 3 ani \i jum[tate; o perioad[ destul de lung[, dar limitat[.
Ace\tia nu sunt numi@i, dar ei trebuie crezu@i. Simbol al celor ce-L vor m[rturisi pe Hristos ]n fa@a prigonitorilor, av_nd ca prototipuri vechitestamentare pe Ilie \i Moise (vezi mai jos).
Semn c[ misiunea lor este aceea de a ]ndemna la poc[in@[.
Pentru ΓÇ₧ad_ncΓÇ¥ vezi nota de la 9, 1. ΓÇ₧FiaraΓÇ¥: Antihrist.
Literal: duhovnice\te; ]n plan spiritual; alegoric.
Ierusalimul; ]n Is 1, 9-10 e numit Sodoma (din pricina p[catelor lui).
Sf_r\itul interludiului dintre tr_mbi@ele a \asea \i a \aptea.
Singularul ΓÇ₧ElΓÇ¥ se refer[, deopotriv[, la Domnul (Dumnezeul) nostru \i la Hristosul S[u.
Identificat[ cu Fecioara Maria, ΓÇ₧Eva cea nou[ΓÇ¥.
Cele dou[sprezece semin@ii ale lui Israel, neam c[ruia ]i apar@ine Femeia, dar \i cei doisprezece apostoli ai Bisericii (noul Israel).
= Diavolul; du\manul din vechime al Femeii (Fc 3, 15).
Simboluri ale for@ei.
Puterea regal[ a diavolului, ΓÇ₧st[p_nitorul lumii acesteiaΓÇ¥ (In 12, 31).
Oastea diavolului: ]ngerii c[zu@i. Balaurul ]\i preg[te\te for@ele pentru lupta ce urmeaz[ s[ ]nceap[ (v. 7 \i urm.).
= Iisus Hristos; Mielul devenit P[stor (7, 17); citat din Ps 2, 9 (profe@ie mesianic[).
Trecere direct[ de la na\tere la ]n[l@area ]ntru slav[; diavolul nu se poate atinge de El.
Pustie: ]n limbajul biblic, locul de refugiu al celor prigoni@i.
Nu universul (kósmos), ci oamenii ca lume (oikouméne).
|i-au dispre@uit via@a p_n[ ]ntrΓÇÖacolo ]nc_t au acceptat s[ moar[ (ca martori-martiri ai Mielului); vezi In 12, 25.
}n prelungirea \i completarea simbolului, Femeia (Fecioara Maria) e ]ns[\i Biserica, supus[ΓÇÖn istorie du\m[niei diavolului, at_t ]n persecu@ii c_t \iΓÇÖn timp de pace.
Simbol ascuns. E foarte probabil ]ns[ ca acest text s[ fi inspirat icoana-fresc[ a Maicii Domnului ]naripate, din biserica m_n[stirii Govora.
Expresie preluat[ din Dn 7, 25; 12, 7 spre a indica o perioad[ limitat[ a suferin@ei.
Vezi Fc 3, 15; descenden@ii spirituali ai Evei celei noi (vezi mai departe).
Pentru m[rturia lui Iisus vezi nota de la 6, 9.
De unde va continua lupta, cu ajutorul celor dou[ Fiare.
Reune\te caracteristicile celor patru Fiare din Dn 7, 2-8. Identificat[ cu imperiul roman, prototipul oric[rei puteri politice organizate care, sub comanda obscur[ a Balaurului, I se opune Mielului \i seam[n[ confuzia printre oameni.
= Cei zece regi din 17, 9.
Cele \apte coline ale Romei.
Literal: nume de blasfemie. Atributele \i titlurile divine pe care \i le reclamau ]mp[ra@ii romani (zeu, dumnezeu, august, fiu al zeilor, salvator, domn etc.), tot at_tea blasfemii la adresa unicului \i adev[ratului Dumnezeu.
Tronul celui ce este ΓÇ₧st[p_nitorul lumii acesteiaΓÇ¥ (In 14,30). = }nvestitura satanic[.
Oamenii atra\i \i ]n\ela@i de ceea ce pare o minune.
Lozinc[ de mass[, parodiind laudele adresate lui Dumnezeu (vezi I\ 15, 11; Ps 88, 7; 112, 5).
Forma reflexiv-pasiv[ a verbului indic[ faptul c[, chiar ]n condi@ii apocaliptice, totul se face cu \tirea \i permisiunea lui Dumnezeu, Care-|i men@ine suveranitatea (vezi \i In 19,11).
Vezi nota de la 11, 2.
Cei slabi \i la\i, ]n opozi@ie cu cre\tinii tari \i curajo\i, prev[zu@i ]n planul lui Dumnezeu. ΓÇ₧De laΓÇÖntemeierea lumiiΓÇ¥: vezi Mt 25, 34. }n redactarea, mult mai textual[, a Bibliei lui |erban: ΓÇ₧... c[rora nu-s scrise numele ]n cartea vie@ii, a Mielului celui jungheat, de la izvodirea lumiiΓÇ¥. Desigur, ]n ambele redact[ri, nu poate fi vorba de predestinare, ci de pre\tiin@a lui Dumnezeu.
R[bdareaΓÇÖntru credin@[: aceea c[, p_n[ la urm[, dreptatea lui Dumnezeu ]i va r[zbuna pe cei drep@i.
Adversar ]n plan religios, intelectual \i moral, cu ]nf[@i\are mai potolit[, dar cu o mare capacitate mimetic[ (ΓÇ₧coarne asemenea unui mielΓÇ¥): religiile \i filosofiile sincretiste, ereziile \i sectele de toat[ m_na, ideologiile care\i revendic[ asem[n[ri sau ]nrudiri cu cre\tinismul, toate ]ns[ fiind ]n slujba primei Fiare (iar aceasta, la r_ndu-i, ]n aceea a Balaurului).
= O exercit[.
= Portret; efigie; bust; statuie.
O suflare; aparen@a unei fiin@e ]nsufle@ite.
= Constr_ngere economic[.
Evreii \i Grecii din antichitate obi\nuiau uneori s[ converteasc[ fiecare liter[ sau consoan[ a unui nume propriu ]n valoarea ei numeric[ din alfabetul respectiv \i s[ fac[ un total; nume ]ncifrat.
Pe seama acestui num[r sΓÇÖau f[cut numeroase specula@ii, fiecare ]n func@ie de alfabetul \i maniera ]n care se opereaz[ calculul. Cea mai probabil[ r[m_ne aceea care, ]n valorile numerice ale alfabetului ebraic, ]l indic[ pe Caesar Neron, ]mp[ratul Romei, primul mare persecutor al cre\tinilor: QSR = 100 + 60 + 200; NRON = 50 + 200 + 6 + 50; totalul: 666. Semnifica@ia poate fi ]ns[ \i de ordin mai general: cifra 7 (simbolul perfec@iunii) minus 1 = simbolul imperfec@iunii, repetat[ de trei ori ]n 666; acest num[r ]l poate desemna pe omul total imperfect, pe cel ce ]ntruchipeaz[ tot ce este mai r[u. }n cazul lui Nero (sau Neron), el poate fi persoana istoric[ real[, dar \i arhetipul celor ca el de-a lungul istoriei.
Vezi nota de la 7, 4.
Traducere oarecum for@at[, dar foarte literal[ \i numai pentru a reda jocul de cuvinte al originalului, care sugereaz[ c[ muzica era aceea a unor voci acompaniate de @itere (instrument ]nt_lnit \i la 5, 8).
}n contrast cu cei deda@i desfr_ului p[g_n.
Babilonul: simbol al Romei p[g_ne (vezi 1 Ptr 5, 13 \i nota).
Literal: din vinul patimei desfr_n[rii sale.
Imagine-simbol preluat[ din Dn 7, 13-14; vezi nota.
Literal: o secer[. Conform principiului filologic men@ionat ]n nota de la FA 11, 30, grecescul drépanon = secer[ e tradus aici prin sabi@[ (cu@it ]ncovoiat, cosor, rizac[), numele uneltei cu care se recolteaz[ strugurii.
Lin: cuv[ mare de lemn ]n care strugurii recolta@i erau zdrobi@i prin c[lcare cu picioarele. Simbol al modului cum un erou biruitor ]\i zdrobe\te du\manii sub picioarele lui \i ale cailor, pe c_mpul de lupt[.
O stadie: 185 metri. 42 x 100: num[rul celor patru puncte cardinale ridicat la p[trat \i ]nmul@it cu o sut[; imensitatea ariei ]n care va curge, ]nalt, s_ngele celor pedepsi@i de Dumnezeu pentru f[r[delegile lor.
Nu ]n sensul de r[ni, ci de cauze aduc[toare de r[ni.
Expresia sugereaz[ s_ngele unei fiin@e ]njunghiate: v_scos; o mocirl[ ro\ie.
Vezi nota de la 9, 14.
Cel ce privegheaz[ r[m_ne ]mbr[cat.
}n contrast cu ve\m_ntul purit[@ii din 19, 8.
Nume enigmatic, probabil de origine ebraic[. SΓÇÖar traduce ΓÇ₧muntele MeghiddoΓÇ¥ (vezi nota de la 4 Rg 23, 29), de\i geografia sau istoria universal[ nu cunoa\te un munte cu acest nume. El sugereaz[, totu\i, localitatea Meghiddo, din c_mpia Esrom, unde sΓÇÖau adunat armate \i sΓÇÖau dat b[t[lii s_ngeroase (cf. Jd 5, 19; 4 Rg 9, 27; Za 12, 11 ΓÇö T. M.). Din context: simbol al ultimei lupte ideologice dintre bine \i r[u, dintre for@ele luminii \i ale ]ntunericului, dintre Dumnezeu \i Satana.
Roma (numit[ mai departe, ]n paralel[, ΓÇ₧Babilonul cel mareΓÇ¥, ca ]n 14, 8).
Un talant (]n sistemul de m[suri al epocii): aproximativ 40 de kilograme.
Marea Prostituat[: Roma imperial[, centru universal al idolatriei \i imoralit[@ii, dar \i principala persecutoare a cre\tinismului. }n Vechiul Testament, cu acest nume sunt denun@ate ora\e ca Ninive (Naum 3, 4), Tir (Is 23, 15-16), Ierusalimul (Is 1, 21). Deja anun@at[ de dou[ ori, judecata ΓÇ₧Marelui BabilonΓÇ¥ este, ]n fapt, sentin@a final[ de condamnare \i execu@ia, a\a cum e descris[ ]n versetul 16. Nu trebuie uitat[ ]ns[ \i dimensiunea ei arhetipal[.
= Popoarele imperiului roman, dominate de capital[ (vezi v. 15).
}n stare de extaz (vezi \i 1, 10; 4, 2).
Titlurile divine pe care \i le reclamau cezarii Romei (vezi nota de la 13, 1).
Culori \i podoabe imperiale.
Revers parodic al defini@iei lui Dumnezeu: ΓÇ₧Cel-ce-Este \i Cel-ce-Era...ΓÇ¥ (vezi 1, 4), ]n spiritul Fiarei care-L parodiaz[ pe Iisus Hristos ]n chiar via@a, moartea, ]nvierea \i venirea Lui (vezi versetul ]ntreg).
Inteligen@[; ra@iune penetrant[.
Cele \apte coline ale Romei. Dar cele \apte coarne au dublu simbol (vezi v. 10).
Exist[ mai multe ipoteze asupra identit[@ii ]mp[ra@ilor romani viza@i, dar nici una nu e concludent[; textul r[m_ne enigmatic. Oricum, e vorba de prigonitori ai cre\tinilor.
Un al optulea, dar cu atributul comun al celor \apte, acela de persecutor al cre\tinilor.
Este vorba, probabil, de guvernatori, satrapi locali \i conduc[tori barbari vasali ai Romei, care pentru foarte scurt[ vreme vor fi ]nvesti@i cu puteri speciale de a-i persecuta \i ucide pe credincio\ii Mielului.
= Autoritatea (de obicei, exercitat[ prin mandat).
= I-o pun la dispozi@ie.
= Alia@ii Mielului, a\a cum regii din v. 12 sunt alia@ii Fiarei.
Execu@ia Desfr_natei se face chiar prin uneltele ei, ceea ce denot[ c[ for@ele r[ului sf_r\esc prin a se devora ele ]ntre ele.
= I-a inspirat.
Alia@i ai Fiarei \i ai Desfr_natei, cei zece regi (coarne) deveniser[, de fapt, instrumente ale planului lui Dumnezeu (cf. Pr 21, 1).
Grecescul fylaké ]nseamn[ paz[, supraveghere, straj[ (Mt 14, 25), ]nchisoare, temni@[ (Mt 14, 3; Ap 2, 10; 20, 7). Aici ]ns[ are sensul de ad[post, loc de refugiu, @arc ]n care cineva se simte bine. Imaginea este aceea a unei cet[@i pustii, ruinate, p[r[site; un astfel de pustiu e locul preferat al duhurilor necurate.
Ur_t[, ]n sensul: ur_t[ de al@ii, detestat[. (Consumarea p[s[rilor impure era interzis[ de Legea Veche).
= SΓÇÖau prostituat.
Sensul exact: luxului.
Aici registrul adres[rii se schimb[: poruncile le sunt date ]ngerilor pedepsitori, cei ce aplic[ dreptatea dumnezeiasc[.
Mai exact: sΓÇÖa bucurat de o via@[ de lux.
Nou[ schimbare de registru narativ (versetele 9-19): dezastrul Babilonului e descris prin gura ]mp[ra@ilor, negustorilor \i armatorilor care au beneficiat de gloria \i prosperitatea cet[@ii.
Aici s├│ma ]n sensul din Tob 10, 10 \i 2 Mac 8, 11.
Textul reia vocea autorului ΓÇö sau pe cea venit[ din cer (v. 4).
ΓÇ₧A Mea este r[zbunareaΓÇ¥ (Dt 32, 35; Ps 93, 1; Rm 12, 19; Evr 10, 30).
|i-a luat ]mp[r[@ia ]n st[p_nire.
Vison: @es[tur[ din material foarte fin \i scump, de obicei alb[, din care se confec@ionau ve\mintele marilor preo@i, regilor \i oamenilor boga@i (Lc 16, 19). Visonul era una din marile m[rfuri de import ale Romei (18, 12), simbol al luxului ei (18, 16), dar, prin revers, \i simbol al bog[@iei sfin@ilor (vezi \i v. 14).
= Atestarea faptic[ a tuturor profe@iilor despre ]nviere, judecat[ \i via@a ve\nic[.
Act de smerenie, caracteristic tuturor sfin@ilor \i ]ngerilor, asemenea lui Petru care refuzase ]nchinarea suta\ului Corneliu (FA 10, 25-26).
Duhul profe@iei: darul de a t_lcui corect Sfintele Scripturi \i ]nv[@[tura Domnului Iisus. Despre harisma profe@iei vezi FA 11, 27.
Puterea \i m[re@ia lui Hristos dep[\esc orice capacitate omeneasc[ de cunoa\tere \i ]n@elegere.
= Semnul patimilor Mielului.
= O\tile ]ngerilor, dar \i ale martirilor.
Despre lin \i c[lcarea strugurilor (du\manilor) vezi nota de la 14, 19.
Anticii obi\nuiau uneori ca pe \oldul unei statui s[ scrie numele personajului reprezentat.
= Cele ce planeaz[ΓÇÖn zenit. P[s[ri de prad[.
P[s[rile de prad[, ca factor ecologic, sunt cele ce cur[@[ de le\uri un c_mp pe care sΓÇÖa dat o b[t[lie. Victimele sunt din categoria celor men@ionate ]n 6, 15; 13, 16.
= Capturat[.
Despre ΓÇ₧f_nt_na ad_nculuiΓÇ¥ vezi nota de la 9, 1.
Ca ]n tot cuprinsul Apocalipsei, exist[ cifre \i numere cu valoare simbolic[ (vezi notele respective), care nu exprim[ cantit[@i sau raporturi determinate. Num[rul 1000 simbolizeaz[ o perioad[ foarte lung[ sau o cantitate foarte mare (a\a cum o folose\te \i limbajul popular ]n expresiile: „S[ tr[ie\ti o mie de ani!”, sau: „#i-am spus-o de o mie de ori”). C[ este a\a — \i aplic_nd o traducere foarte riguroas[ — o dovede\te faptul c[ ]n versetele 3, 5, 6 \i 7 textul original grecesc folose\te expresia tà hília éte = „miile de ani”, un plural care nu mai las[ loc la ]ndoieli. Interpretarea literal[ — ca \i traducerile neglijente — au dat na\tere multor confuzii \i r[t[ciri, precum vechiul hiliasm \i mai noul milenarism.
Subiectul propozi@iei nu ne este precizat. Acesta se poate referi fie numai la cei doisprezece apostoli (Mt 19,28), fie la ei \i la cei men@iona@i ]n continuarea versetului, potrivit aser@iunii c[ ΓÇ₧sfin@ii vor judeca lumeaΓÇ¥ (1 Co 6, 23).
Gog \i Magog: nume preluate din Iz capitolele 38-39; cei doi regi de miaz[noapte care au purtat un r[zboi de v_rf ]mpotriva lui Dumnezeu, dar careΓÇÖn cele din urm[ au fost ]nfr_n@i de armiile lui Israel. Transfera@i ]n simbol, ei reprezint[ ]mp[r[@iile lumii care se ridic[ ]mpotriva ]mp[r[@iei lui Dumnezeu. Ca \i ]n cazul num[rului 666 = QSRNRON (vezi 13, 18 \i nota), nΓÇÖau lipsit ]ncerc[rile de a se face pe seama lor identific[ri istorice \i geografice concrete. Lu_nd ca baz[ expresia din Iz 38, 2: ΓÇ₧Gog din @ara lui Magog, regele [@inuturilor] Roos \i MosohΓÇ¥ (]n redactarea \i grafia Septuagintei), unii au speculat cele dou[ denumiri geografice apropiindu-le de Rusia \i Moscova. Oricum, ]n literatura apocaliptic[ \i rabinic[ numele celor doi sunt asociate cu sf_r\itul lumii, c_nd toate vr[jm[\iile organizate ]mpotriva lui Dumnezeu se vor ridica \i vor fi zdrobite.
= Ierusalimul; Ierusalimul cel nou; Ierusalimul ceresc; Biserica lui Hristos.
Text clar despre existen@a iadului ve\nic.
Expresie lapidar[ \i bl_nd[ pentru cataclismul cosmic, cel ce va l[sa spa@iul liber pentru ΓÇ₧na\terea din nou a lumiiΓÇ¥ (Mt 19, 28), pentru ΓÇ₧un cer nou \i un p[m_nt nouΓÇ¥ (21, 1).
= }nvierea general[ (vezi In 5, 29).
= Eviden@a faptelor fiec[rui om.
= Care con@ine numele celor m_ntui@i.
Moartea \i Iadul: personific[ri ale spa@iilor ]n care locuiesc p[c[to\ii damna@i, du\manii eterni ai lui Dumnezeu, al c[ror sf_r\it este biruin@a lui Hristos la ]nvierea mor@ilor (vezi 1 Co 15, 54-55; de asemenea: 1, 18).
= Condamnarea definitiv[.
|i: credincioase fa@[ de propriul lor adev[r.
Vezi 15, 1.
Tot ce urmeaz[ este descrierea noului Ierusalim, cetatea cea sf_nt[.
= }n stare de extaz.
Descrierea de mai jos, cu toate detaliile ei simbolice, creeaz[ imaginea unui spa@iu plin de m[re@ie, frumuse@e, culoare, puritate, fine@e \i transparen@[.
Tabloul e dominat de num[rul 12 ca atare, de multiplul s[u (v. 16) sau de p[tratul s[u (v. 17). Simbolul este acela al noului Israel, Biserica lui Hristos, ]mp[r[@ia lui Dumnezeu.
Ceea ce ]nseamn[ un cub, simbol al perfec@iunii.
P[tratul num[rului 12.
}ngerul folose\te aceea\i m[sur[ ca \i omul.
}n ]mp[r[@ia final[ a lui Dumnezeu nu mai e nevoie de ritualuri \i jertfe.
Asociere intim[ \i de egalitate ]ntre Iisus Hristos \i Dumnezeu-Tat[l; Ei alc[tuiesc unul \i acela\i templu ceresc \i ]mp[rt[\esc unul \i acela\i tron (vezi 12, 3).
}i vor sluji ]n calitate de ΓÇ₧preo@i ai lui Dumnezeu \i ai lui HristosΓÇ¥ (vezi 20, 6), aduc_ndu-I jertf[ de laud[.
Vezi nota de la 19, 10.
}n contrast cu pecetluirea de la 10, 4, de data aceasta cuvintele lui Dumnezeu trebuie puse la ]ndem_na tuturor, pentru ca oamenii s[ \tie ce-i a\teapt[ \i s[ se preg[teasc[.
Timpul e prea scurt pentru ca s[ se mai poat[ schimba ceva; planul lui Dumnezeu se va ]mplini oricum.
Versetele 12-16 exprim[ cuvintele lui Iisus.
= Cei ce le spal[ \i le ]n[lbesc ]n s_ngele Mielului (vezi 7,14).
Dup[ toate probabilit[@ile, prin ΓÇ₧c_iniΓÇ¥ sunt desemna@i perverti@ii erotici de orice fel, dar \i ereticii.
= Mireasa Mirelui (vezi 21, 9): Biserica lui Hristos, ]n Care este prezent \i lucreaz[ Duhul Sf_nt.
Literal: scrise; descrise.
Cuvintele lui Iisus, ca r[spuns la chemarea ΓÇ₧Vino!ΓÇ¥ din v. 17.
Replica lui Ioan. Admirabil \i emo@ionant final al Apocalipsei \i al Noului Testament. Versetul urm[tor, adresat Bisericilor c[rora le-a fost adresat[ scrierea, reproduce obi\nuita formul[ de ]ncheiere a epistolelor pauline \i sobornice\ti.
