Octombrie-noiembrie 520; la numai dou[ luni dup[ ce Agheu ]\i ]ncepuse misiunea profetic[.
Izvodire: plan, pl[nuire, punere la cale, g_nduri pentru viitor; inventarea \i propunerea unui model-arhetip.
Atestare a faptului c[ profe@ii vorbesc de la Dumnezeu prin Duhul Sf_nt.
}n perioada preexilic[, anul calendaristic ebraic se desf[\ura din toamn[ p_n[ΓÇÖn toamn[, iar lunile aveau nume. Pe durata celor peste \aizeci de ani de captivitate, Evreii au adoptat calendarul babilonian, care ]ncepea prim[vara, iar lunile le-au numit cu numere; cu toate acestea, autorul men@ioneaz[ \i vechiul nume al lunii a unsprezecea. Data de fa@[: mijlocul lui februarie 519 ]. H.
„Mun@i umbri@i”: mun@i ]mp[duri@i sau, mai degrab[, mun@i care sunt acoperi@i de umbr[. De notat c[, ]n limbajul biblic, skíázo, episkiázo, kataskiázo, skiá = „a umbri”, „umbr[” sunt cuvinte cu o conota@ie special[: prezen@a sau lucrarea lui Dumnezeu asupra unui om sau a mai multora. C_teva exemple: }n momentul z[mislirii lui Iisus, Fecioara Maria este umbrit[ de puterea Celui-Prea]nalt (Lc 1, 35); ]n momentul schimb[rii la fa@[ a Domnului, cei trei apostoli martori sunt umbri@i de un nor luminos (Mt 17, 5; Mc 9, 7); bolnavii din Ierusalim a\teapt[ ca umbra lui Petru s[ umbreasc[ pe vreunul din ei (FA 5, 15). De re@inut c[ vedenia de fa@[ se petrece noaptea. }n T. M.: „... st[tea ]ntre mir@ii care sunt ]n pr[pastia apei” (sens obscur).
}ngerul (prezent ]n aproape toate scrierile apocaliptice) este entitatea cereasc[ prin care Dumnezeu, transcendent prin defini@ie, devine accesibil sim@urilor umane. El vorbe\te de la Dumnezeu \i-I vorbe\te lui Dumnezeu, ]ntrΓÇÖo comunicare cu sens dublu, ceea ce denot[ comuniune. }n cazul de fa@[, ]ngerul e l[untric.
De la ]nceputul captivit[@ii babilonice, 587 ]. H., p_n[ la data vedeniei, 520 ]. H., trecuser[ 67 de ani. |aptezeci e cifra rotund[ profe@it[ de Ieremia (25, 11).
Gelozia lui Dumnezeu, ca partener al unui leg[m_nt hierogamic cu fiii lui Israel (deseori infideli), e o tem[ frecvent[ ]n scrierile profe@ilor.
}ntrΓÇÖo seam[ de edi@ii ale Septuagintei (ca \i ]n Vulgata), versetele 1-4 fac parte din capitolul precedent, ca versetele 18-21. Aici, dup[ ed. Rahlfs, ]n concordan@[ \i cu T. M.
}n limbajul biblic, cornul e simbol al for@ei \i, deseori, al violen@ei, al agresivit[@ii. Cifra patru e simbol al punctelor cardinale, al celor patru v_nturi.
Simbolul opresiunii devine simbolul eliber[rii: cu ce mΓÇÖai supus, cu aceea te voi supune.
ΓÇ₧T_n[rulΓÇ¥ e b[rbatul din v. 5, care trebuie repede oprit s[ fac[ o munc[ inutil[: el nu \tie c[ Domnul face totul.
ΓÇ₧#ara miaz[nop@iiΓÇ¥: Babilonul, ale c[rui armate invadaser[ Palestina dinspre nord.
Slava lui Israel de odinioar[, urmat[ de umilin@ele robiei.
Opera de eliberare a lui Dumnezeu devine universal[; Ierusalimul devine centrul religios al lumii.
Literal: ΓÇ₧Domnul ]l va mo\teni pe IudaΓÇ¥. Termenul biblic consacrat pentru posesia Palestinei nu este ΓÇ₧st[p_nireΓÇ¥, ci ΓÇ₧mo\tenireΓÇ¥: p[m_ntul e proprietatea lui Dumnezeu (Care l-a f[cut), iar El, ca un P[rinte, ]l las[ drept mo\tenire fiilor S[i.
Aici e prima men@iune biblic[ despre ΓÇ₧#ara Sf_nt[ΓÇ¥.
Imagine magnific[, a lui Dumnezeu ce Se ridic[ deasupra norilor S[i, inund_nd propriul S[u cer. T. M.: ΓÇ₧... c[ El Se ridic[ (Se ive\te) din locul S[u cel sf_ntΓÇ¥.
Un slujitor al Domnului e mult mai expus dec_t un muritor de r_nd: diavolul ]i st[ al[turi, nu numai s[ i seΓÇÖmpotriveasc[, dar \i s[-l acuze (vezi Ap 12, 10).
Literal: ΓÇ₧vei judecaΓÇ¥; vei pune ordine.
Profe@ie mesianic[: Preotul Zaharia, tat[l Sf_ntului Ioan Botez[torul, }l va numi pe Iisus, prevestindu-L, ΓÇ₧R[s[ritul-cel-de-SusΓÇ¥ (Lc 1, 78).
Cei \apte ochi simbolizeaz[ v[zul universal al lui Dumnezeu; \apte ochi va avea \i Mielul din Apocalipsa lui Ioan (5, 6).
}ngerul nu l-a trezit din somn, ci ΓÇ₧caΓÇ¥ dintrΓÇÖun somn, la o mai mare luciditate asupra vedeniei ce urmeaz[.
|apte e num[rul simbolic al des[v_r\irii, al plenitudinii. C_t despre cei doi m[slini, se consider[ c[ ei ]i simbolizeaz[ pe conduc[torul politic Zorobabel \i pe cel religios (marele preot) Iosua, cei doi ΓÇ₧fii ai ungeriiΓÇ¥ (v. 14), r_ndui@i ]n locuri egale, cu misiunea de a realiza o conlucrare ]ntre puterea secular[ \i cea religioas[; un fel de prefigurare a ceea ce, mai t_rziu, ]n imperiul bizantin, sΓÇÖa numit ΓÇ₧simfoniaΓÇ¥ dintre Stat \i Biseric[.
Asupra lui Zorobabel vezi nota de la Ag 1, 1.
Istorice\te, spusa Domnului nu poate fi raportat[ la Zorobabel, ]ntruc_t acesta nu a dat niciodat[ semne de infatuare, de sfidare a puterii dumnezeie\ti. A\adar, ea introduce un text profetic.
Text de mare densitate gramatical[ \i semantic[. ΓÇ₧Muntele cel mareΓÇ¥ poate simboliza, ]n context, puterea politic[. Nu aceasta e r_nduit[ s[ ΓÇ₧c_rmuiasc[ ]ntru fericireΓÇ¥ (]n Is 9, 6 verbul katorth├│o }l are ca subiect pe Mesia), ci Piatra pe care Dumnezeu o va scoate (o va face ar[tat[) s[ c_rmuiasc[ peste mo\tenirea Sa (peste poporul S[u); or, Iisus Se va numi pe Sine }nsu\i ΓÇ₧piatra cea din capul unghiuluiΓÇ¥ (Mt 21, 42; Mc 12, 10; Lc 20, 17), ceea ce, ]n contextul rezidirii templului de c[tre Zorobabel, constituie o transparent[ profe@ie mesianic[. }n continuare, ΓÇ₧egalitateaΓÇ¥ (is├│tes, cuv_nt rar ]n V. T.; mai este folosit doar ]n Iov 36, 29) nu poate fi raportat[ dec_t la Cel ce gr[ie\te, Domnul Atot@iitorul: harul lui Mesia (Cel prevestit), adic[ al lui Iisus Hristos, este egal cu acela al lui Dumnezeu-Tat[l, dar tocmai aceast[ egalitate intrinsec[ este temeiul harurilor pe care El le revars[, la r_ndu-I. Zorobabel va rezidi, omene\te, templul, dar ΓÇ₧PiatraΓÇ¥ e a lui Dumnezeu. Textul Masoretic e foarte departe de o asemenea construc@ie.
ΓÇ₧Piatra de cositorΓÇ¥: plumbul de la cap[tul sforii de care se folose\te zidarul. Aici, ΓÇ₧piatraΓÇ¥, ]n compara@ie cu ΓÇ₧PiatraΓÇ¥ din v. 7.
ΓÇ₧DomnuluiΓÇ¥ cf. Codex Alexandrinus. E vorba de simbolul celor \apte f[clii din v. 2.
}n Apocalipsa lui Ioan (11, 3-4) ace\tia vor fi numi@i martorii Domnului, simbol al celor ce-L vor m[rturisi pe Hristos ]n fa@a prigonitorilor.
Seceratul ca pedeaps[ \i secera ca instrument al pedepsei, la Ioil 4, 13. }n T. M.: ΓÇ₧sulΓÇ¥ (de papirus sau de pergament).
Literal: ΓÇ₧m[suraΓÇ¥. ΓÇ₧Bani@aΓÇ¥: m[sur[ pentru cereale, cu o capacitate de doi decalitri. T. M.: ΓÇ₧efaΓÇ¥: m[sur[ cu o capacitate de 38,80 litri. Evident, capacit[@i simbolice.
Literal: ΓÇ₧talantΓÇ¥ (moned[). T. M.: ΓÇ₧discΓÇ¥.
Nelegiuirea (p[cat capital ]mpotriva legii Domnului) va fi ridicat[ din Israel \i str[mutat[ ]n Babilon, acolo unde-i este locul \i unde va deveni zeitate.
ΓÇ₧#ara miaz[nop@iiΓÇ¥: Babilonul. Dup[ ce i-a pedepsit pe asupritorii poporului S[u, Domnul }\i potole\te m_nia.
E vorba de obiectele pre@ioase (din argint \i aur) trimise ]n dar de c[tre Evreii care nu se ]ntorseser[ din robie, r[m_n_nd ]n Babilon.
Sensul textului se str[mut[ fulger[tor din planul istoric, al rezidirii templului, ]n planul mesianic, al zidirii Bisericii (Ierusalimul cel Nou). Iisus Hristos este numit Odrasl[, dar El va odr[sli ΓÇ₧de sub ElΓÇ¥, ceea ce sugereaz[ prefigurarea genealogiei iconografice a Arborelui lui Iesei (simbol al t_mplei din biserica ortodox[), ]n care David, str[mo\ul, se afl[ ΓÇ₧subΓÇ¥ Fiul Mariei.
Vezi nota de la 1, 7.
Verset obscur; nu se poate determina cine anume a trimis, unde \i pentru ce. Apelul la T. M. nu ajut[ cu nimic.
Evreii din exil instituiser[ un rit special (rug[ciuni, jertfe \i post) ]n luna a cincea (iulie), aceea ]n care se petrecuse d[r_marea Ierusalimului (587 ]. H.).
La dou[ luni dup[ d[r_marea Ierusalimului se petrecuse asasinarea guvernatorului Godolia (Ir 41, 1-3), eveniment care, de asemenea, era comemorat prin jertfe \i post.
Cifra rotund[, simbolic[, pentru durata captivit[@ii babilonice.
Nu jertfele constituiau un p[cat, ci faptul c[ preo@ii se ]nfruptau din ele pentru sa@iul propriu, iar nu ca prilej de a-I mul@umi lui Dumnezeu.
ΓÇ₧C_mpiaΓÇ¥: zona de sud a Palestinei, numit[ Negheb.
Vezi nota de la 1, 14.
Soare-R[sare, Soare-Apune: termeni generici pentru toate laturile ]n care fiii lui Israel fuseser[ ]mpr[\tia@i. Isaia se rostise ]n acela\i sens: ΓÇ₧De la Soare-R[sare ]@i voi aduce urma\ii, \i de la Apus te voi adunaΓÇ¥ (Is 43, 5).
Restaurarea va fi precedat[ de o perioad[ grea, de ultim[ purificare.
ΓÇ₧... ]n por@ile voastreΓÇ¥: ]n pie@ele din fa@a por@ilor cet[@ii, unde aveau loc judec[@ile publice.
Pentru posturile din lunile a cincea \i a \aptea vezi notele de la 7, 3 \i 5. Postul din luna a patra amintea sp[rtura f[cut[ ]n zidul Ierusalimului ]n iunie-iulie 587, iar cel din luna a zecea se raporta la ]nceputul asedierii Ierusalimului, c[tre sf_r\itul lui decembrie 589 ]. H. Acum ]ns[ ele nu mai pot fi prilejuri de ]ntristare, ci de bucurie.
Versetele 20-23 cuprind o viziune universalist[: Ierusalimul devine capitala spiritual[ a omenirii.
= Sarcina profetic[ de a primi \i transmite un mesaj divin.
Aici \i ]n ceea ce urmeaz[: Domnul, dup[ ce SΓÇÖa re]nst[p_nit asupra lui Israel, }\i va extinde st[p_nirea \i asupra @[rilor, @inuturilor \i cet[@ilor ]nvecinate, pe care le va cuceri asemenea unui conduc[tor de o\ti.
Textul preveste\te intrarea triumfal[ a lui Iisus ]n Ierusalim; citat, cu unele nuan@e, de Evanghelistul Matei 21, 5.
Text cu rezonan@[ mesianic[. „S_ngele leg[m_ntului T[u” se poate traduce \i: „S_ngele testamentului T[u”; prin extensie: „S_ngele Legii Tale”. Substantivul diathéke = „leg[m_nt”, „testament” sau, prin extensie, „lege” este acela\i cu cel folosit de Iisus la Cina cea de Tain[: „... acesta este S_ngele Meu, al Legii (diathékes) celei noi... ” (Mt 26, 28; Mc 14, 24; Lc 22, 20). Jertfei lui Hristos i-a urmat ]nvierea, a c[rei prim[ mi\care a fost eliberarea celor ce a\teptau ]n ad_ncurile ]mp[r[@iei mor@ilor. Vezi \i 1 Ptr 3, 19, cu nota.
Profe@ia se poate extinde p_n[ la apostolii, mucenicii \i m[rturisitorii cre\tini.
Imagine superb[ a jubila@iei finale, c_nd pe p[m_ntul m_ntuit al lui Dumnezeu se vor da peste cap, asemenea copiilor sau tinerilor ferici@i, pietrele pre@ioase din cununile biruitorilor.
Literal: ΓÇ₧cei ce rostesc oracoleΓÇ¥. T. M.: ΓÇ₧terafimiiΓÇ¥, termen folosit \i ]n Fc 31, 19: idoli mici, de lemn, zeit[@i casnice, c[rora idolatrii le atribuiau o facultate oracular[.
PrintrΓÇÖo spectaculoas[ r[sturnare de imagine, turma cea bl_nd[ devine cal r[zboinic, de pe care Domnul }\i preg[te\te biruin@a asupra ΓÇ₧c[l[re@ilorΓÇ¥ din versetul 5; lupta se duce de deasupra mieilor, ]mpreun[ cu ei \i pentru ei.
Literal: ΓÇ₧De pe elΓÇ¥.
Reiterarea drumului lui Israel prin Marea Ro\ie.
Ca \i cedrii Libanului \i stejarii Vasanului, vegeta@ia luxuriant[ a Iordanului inferior e simbolul trufiei neamurilor p[g_ne.
Ceea ce urmeaz[ este o alegorie cu oarecare dificult[@i exegetice. Nemul@umit de p[storii turmei Sale (conduc[torii poporului), Domnul preia El }nsu\i aceast[ sarcin[ (uneori trecut[, ]n numele S[u, profetului), dar cu prerogativele unui judec[tor care pedepse\te prin a\ezarea unui p[stor justi@iar.
Compara@ia se refer[ la u\orii care se clatin[ c_nd se tr_ntesc u\ile.
Text mesianic. Verbul katorhéomai (folosit numai de Zaharia \i numai aici ]n Vechiul Testament) are un sens foarte nuan@at: „a juca (a dansa) ]naintea cuiva ]n der_dere”, a insulta prin zeflemisire, a r_de de cineva maimu@[rindu-l. Este ceea ce vor face osta\ii romani cu Iisus ]n fa@a sinedriului sau c_nd }i vor pune cunun[ de spini pe cap, mantie ro\ie pe umeri \i trestie ]n m_n[, e ceea ce vor face iudeii ]n fa@a Celui r[stignit, poftindu-L s[ Se coboare de pe cruce. Evanghelistul Ioan va cita acest text, dar folosind verbul ebraic: „Vor privi la Acela pe Care L-au str[puns” (In 19, 37).
Natan, fiul lui David (2 Rg 5, 14).
|imei, fiul lui Gher\on (Nm 3, 21).
T. M.: ΓÇ₧un izvorΓÇ¥.
Textul anun@[ abolirea tagmei profe@ilor, ca urmare a abuzurilor \i imposturii.
Text cu rezonan@[ ]n Mt 26, 31.
Astuparea (umplerea) pr[pastiei dintre cele dou[ jum[t[@i ale muntelui despicat simbolizeaz[ ]ncetarea idolatriei \i restaurarea monoteismului, unul din semnele timpului mesianic. Cutremurul (men@ionat \i de Amos 1, 1) a fost consemnat de istoricul Iosif Flaviu.
Ca un corolar al restaur[rii universale, chiar \i fo\tii adversari ai lui Israel (cu excep@ia Egiptenilor \i a celor ca ei) vor fi chema@i la s[rb[toarea Corturilor, ]n luna octombrie a fiec[rui an, celebrare a bel\ugului \i veseliei, instituit[ de Domnul (Dt 16, 13).
}n ziua aceea totul devine sf_nt, obiecte, oameni \i animale.
E vorba de c[ld[rile ]n care se fierbea carnea r[mas[ din jertfe \i din care se ]nfruptau preo@ii.
}n mentalitatea vremii, ΓÇ₧CanaaneanΓÇ¥ era echivalent cu ΓÇ₧negustorΓÇ¥, ΓÇ₧c[m[tarΓÇ¥, ΓÇ₧schimb[tor de baniΓÇ¥; ]mpotriva acestora Se va ridica Iisus ]n templu (Mt 21, 12-13; Mc 11, 15; Lc 19, 45-46; In 2, 14-16).
