E de observat arta naratorului de a-\i preg[ti cititorul printrΓÇÖo introducere pe c_t de succint[ (de numai cinci versete) pe at_t de cuprinz[toare (timp, loc, personaje, circumstan@e, acestea din urm[ fiind dou[ dezastre: o secet[ \i o moarte ]ntreit[).
Betleemul lui Iuda (deosebit de Betleemul lui Zabulon) se mai numea \i Efrata (vezi versetul urm[tor).
C_mpia Moabului: un platou transiordanian cu o ]n[l@ime de cca 700-800 m; regiune fertil[.
Numele personajelor implicate ]n istorisire au \i o semnifica@ie simbolic[: Elimelec = ΓÇ₧Dumnezeul meu e regeΓÇ¥; Noemina (sau Noemi) = ΓÇ₧Dulcea@a meaΓÇ¥; Mahlon = ΓÇ₧MoliciuneΓÇ¥; Chilion = ΓÇ₧SleireΓÇ¥; Orfa = ΓÇ₧Cea care ]ntoarce spateleΓÇ¥; Rut = ΓÇ₧PrietenaΓÇ¥.
Noemina consider[ c[ cele dou[ nurori au petrecut-o ]ndeajuns. Odat[ cu s[rutarea de r[mas-bun, ea le d[ \i dezlegare de a se rec[s[tori.
Noemina se refer[ la c[s[toria de levirat, legiferat[ de Moise (Dt 25, 5-10), dar practicat[ de Evrei cu mult ]nainte (Fc 38, 7-30), o lege ]n virtutea c[reia fratele so@ului mort avea obliga@ia de a se ]nsura cu v[duva acestuia; primul lor fiu purta numele celui mort \i-l mo\tenea. Acesta, ]n fapt, este firul ro\u al istorisirii de fa@[.
Rut se pred[ cu totul destinului pe care \i l-a ales, ]n ciuda faptului c[ Moise interzisese acceptarea unui moabit ]n adunarea Domnului (Dt 23, 3).
Dup[ zece ani de absen@[ \i suferin@[, Noemina p[rea de nerecunoscut.
ΓÇ₧Am[r_taΓÇ¥, ]n contrast cu numele ei adev[rat, ΓÇ₧Dulcea@[ΓÇ¥; ]n ebraic[, ΓÇ₧MaraΓÇ¥.
Adic[ ]n prima jum[tate a lunii mai.
Arta naratorului se v[de\te \i aici, \i ]n cele ce urmeaz[: rela@ia Booz-Noemina e prezentat[ progresiv: cuno\tin@[ de-aproape (gnórimos) (2, 1), rud[ apropiat[ (anhistéus) (2, 20) \i — deus ex machina! — rud[ foarte apropiat[ (anhistéus engíon) (3, 12).
Booz e un nume a c[rui etimologie sau semnifica@ie nΓÇÖa putut fi stabilit[. Oricum, Booz va fi numele st_lpului din st_nga al templului din Ierusalim (3 Rg 7, 21).
Legea lui Moise le permitea s[racilor s[ adune spicele r[mase ]n urma secer[torilor (Lv 19, 9; 23, 22; Dt 24, 19). Mai mult, proprietarii erau obliga@i s[ le ofere s[rmanilor aceast[ posibilitate. Practic, ]ns[, ea r[m_nea un act de bun[voin@[.
Aceste tinere erau, de fapt, slujnicele (cu simbrie sau f[r[) ale lui Booz; el ]ns[ le nume\te astfel din delicate@e fa@[ de Rut, ca nu cumva aceasta s[ se simt[ umili[.
Un pas ]nainte spre sentimentul c[ Rut trebuie s[ se considere printre casnicii lui Booz.
Literal: ΓÇ₧... at_ta harΓÇ¥; at_ta bun[voin@[.
ΓÇ₧... sub aripile LuiΓÇ¥: superb[ metafor[ pentru ocrotirea oferit[ omului de c[tre Dumnezeu; vezi \i Ps 16, 8; 35, 7; 56, 1; 60, 4; 62, 7; 90, 4. Expresia preg[te\te ]ns[, aici, o conota@ie aparte.
Ging[\iei lui Booz i se r[spunde cu smerenie.
Ceea ce se nume\te aici, generic, ΓÇ₧o@etΓÇ¥ era ap[ ]n care se punea pu@in o@et de vin, ob@in_ndu-se astfel o gustoas[ b[utur[ r[coritoare.
ΓÇ₧A ]mbl[tiΓÇ¥ = a treiera spicele b[t_ndu-le cu b_ta.
O ef[: 38, 80 litri.
Literal: ΓÇ₧Binecuv_ntat }i este el DomnuluiΓÇ¥.
C[s[toria de levirat era menit[ s[-l ]mpace \i pe cel mort, asigur_ndu-i o succesiune (spre a nu i se stinge numele \i neamul).
V_nturatul se f[cea mai ales noaptea, c_nd b[tea v_ntul.
Ritualul cu care o mireas[ se preg[tea s[-\i ]nt_mpine mirele.
Scena pare frivol[ doar pentru nefericita mentalitate modern[; ]n mentalitatea arhaic[ ea avea o dimensiune sacral[.
ΓÇ₧... inima i sΓÇÖa veselitΓÇ¥, ]n sensul c[ se sim@ea bine, \i nimic mai mult.
Adic[ poala mantiei cu care el se ]nvelise.
ΓÇ₧... ]ntinde-@i aripa peste slujnica taΓÇ¥: invoca@ie ritual[ prin care Rut ]i cerea lui Booz sΓÇÖo ia de so@ie ]n virtutea legii leviratului. Ritualul consta ]n aceea c[ b[rbatul ]\i ]ntindea poala mantiei asupra femeii. Aici ]ns[ e folosit cuv_ntul ΓÇ₧arip[ΓÇ¥ spre a-l lega de 2, 12: B[rbatul devine ocrotitorul femeii sale a\a cum Dumnezeu este, ]n general, ocrotitorul omului; c[snicia cap[t[ astfel o conota@ie divin[.
Noutatea intervine brusc, ca \i cum ar vrea s[ provoace o r[sturnare de situa@ie. Ea este ]ns[, cum se va vedea, mai mult dec_t un procedeu literar.
T. M.: ΓÇ₧... ]nainte de a se fi putut ei cunoa\te unul pe altulΓÇ¥. Textul ]ns[ se refer[ la momentul plec[rii lui Rut; de\i ]nt_lnirea lor fusese cast[, ea nu trebuia s[ dea na\tere la b[nuieli (mai ales pentru ceea ce avea s[ se ]nt_mple ]n ziua aceea).
E vorba de poarta cet[@ii, ]n fa@a c[reia se afla pia@a unde se f[ceau adun[rile \i judec[@ile publice.
}n limbajul biblic, cuv_ntul ΓÇ₧frateΓÇ¥ are un ]n@eles foarte larg, de la frate propriu-zis, de s_nge, p_n[ la v[r, rud[ apropiat[, la membru al comunit[@ii locale sau al ]ntregului Israel.
Sensul grecescului anhistévo e complex: „a-\i exercita (cineva) dreptul de rud[ apropiat[”, imposibil de tradus ca atare. Echivalentul e ]n func@ie de obiect: a vinde, a cump[ra (sau a r[scump[ra sau a mo\teni) o @arin[, a o lua de so@ie pe v[duva celui mort, a-i transmite fiului numele \i mo\tenirea mortului etc.
Ruda (c[ruia nu i se d[ numele) a intuit dorin@a lui Booz de a se c[s[tori cu Rut \i se retrage delicat. Cei doi b[rba@i au un comportament de mare fine@e.
Gest ritual-simbolic prin care cineva ]i ceda altuia un drept al s[u.
Lia \i Rahela: cele dou[ so@ii ale lui Israel (Fc 35, 22-24). }n apropiere de Betleem (Efrata) \i de Rama se afla morm_ntul Rahelei (Fc 35, 19). De Betleem vor fi legate numele lui Iesei \i David, precum \i al ΓÇ₧fiului lui DavidΓÇ¥, Iisus Hristos.
Fares, str[mo\ al lui Booz, fusese rodul unei c[s[torii de levirat; istoria despre Iuda \i Tamara ]n Fc 38.
Gestul nu indic[ o adop@ie (de fapt, Noemina devenise mama legal[ a pruncului), ci protec@ie.
De obicei, numele unui nou-n[scut era dat de mam[ \i, uneori, de tat[. Aici se petrece un fapt neobi\nuit: comunitatea se implic[ ]n na\terea pruncului, cu convingerea c[ evenimentul o prive\te direct. Obed ]nseamn[ ΓÇ₧Cel-ce-sluje\teΓÇ¥. Prin el, Rut devine bunica regelui David \i str[moa\[ a lui Iisus (Mt 1, 5-6, 16).
