Apostol chemat: titlu de sacr[ noble@e, pe care Pavel \il acord[ ]n repetata lui aser@iune c[, de\i venit mai t_rziu, autoritatea lui nu e mai mic[ dec_t a celor doisprezece.
}n@elesul complet al cuv_ntului: pus deoparte \i p[strat ]n rezerv[ pentru o misiune special[.
= Duhul Sf_nt.
}nvierea lui Hristos este izvorul oric[rei garan@ii asupra puterii lui Dumnezeu.
}ntruc_t cre\tinii din Roma (cel pu@in o parte) nu sunt converti@ii s[i direc@i, ci ai altor apostoli, Pavel generalizeaz[.
Grecescul ypako├║o ]nseamn[, ]n acela\i timp, a recepta mesajul \i a i te supune (]n cazul de fa@[, Evanghelia).
Pavel le ofer[ \i cre\tinilor din Roma titlul de noble@e pe care \i-l atribuise lui\i.
Literal: sfin@i chema@i. }n limbajul Noului Testament, cre\tinii veacului primar erau numi@i ΓÇ₧sfin@iΓÇ¥, cu ]n@elesul: ale\i \i sfin@i@i de Dumnezeu ]n vederea unei misiuni.
Salutarea e corolarul unei introduceri solemne, de mare densitate teologic[.
Literal: e vestit[. }n@elesul complet: credin@a voastr[ se r[sp_nde\te pe m[sur[ ce se aude despre ea (]n limbaj modern: are priz[).
Apostolatul este prin excelen@[ ]nchinare \i slujire duhovniceasc[. Antropologia paulin[ face distinc@ii terminologice ]ntre psyhè = suflet, pneuma = duh (partea superioar[ a lui psyhè), \i nóos (nous) = minte, cugetare, inteligen@[, ra@iune (partea superioar[ a lui pneuma \i cea mai fin[ a lui psyhè), toate ]n opozi@ie cu sárx = carne (ca materie) \i soma = trup (forma organizat[ a lui sárx). Cu toate aceste nuan@[ri, dihotomia suflet-trup r[m_ne constant[.
Rectificare ]n duhul smereniei \i al bunei-cuviin@e.
Spre deosebire de ΓÇ₧barbariΓÇ¥, Elinii erau p[g_ni cultiva@i.
}n ordinea istoric[, Evreii se bucur[ de prioritate ]n vestirea Evangheliei.
De vreme ce inteligen@a uman[ }l poate percepe pe Dumnezeu din crea@ia Sa, omul nu poate pretinde c[ nΓÇÖa avut posibilitatea de a-L cunoa\te \i recunoa\te.
= I-a l[sat pe seama p[catului. P[catul poart[ ]n el germenul pedepsei, iar una din pedepse este abandonarea omului de c[tre Dumnezeu.
Cultivat p_n[ la exacerbare, p[catul ]nseamn[ nu numai desfigurarea ordinii naturale r_nduite de Dumnezeu, ci \i degradarea moral[ a omului (vezi versetele urm[toare).
Bun[tatea lui Dumnezeu nu e o ΓÇ₧sl[biciuneΓÇ¥ divin[, ci \ansa oferit[ omului de a se ]ndrepta.
}n absen@a unei legi elaborate, legea moral[ ΓÇö ]nscris[ ontologic ]n con\tiin@a omului ΓÇö poate constitui prin ea ]ns[\i un criteriu al discern[m_ntului.
= Dup[ Evanghelia pe care o propov[duiesc eu (Pavel).
E\ti ]nzestrat cu capacitatea de a discerne.
F[r[ circumcizie fizic[.
}n@elesul complet se consum[ ]n dou[ planuri: 1) De\i pretinde c[ este posesorul legii lui Moise (\i al circumciziei ca semn concret al angaj[rii), iudeul ]\i permite s[ nΓÇÖo respecte; 2) Iudeul nu poate respecta legea tocmai din cauza legii, a c[rei literalitate \i ale c[rei prescrip@ii sunt at_t de complicate, ]nc_t ]i fac imposibil[ aplicarea, ea devenind astfel o piedic[ ]n calea m_ntuirii (tem[ scump[ lui Pavel).
Omul autentic este numai cel atestat de realitatea lui l[untric[, nu de cea exterioar[, care poate ]n\ela.
Infidelitatea unor iudei fa@[ de Dumnezeu nu e de natur[ s[ anuleze fidelitatea lui Dumnezeu fa@[ de propria Sa f[g[duin@[, dat[ cu jur[m_nt lui Avraam.
Tonul dialectic \i oralitatea unor expresii par extrase din discu@iile aprinse pe care Pavel le avea cu Iudeii ]n sinagogi.
Este vorba, desigur, despre legea Vechiului Testament, care a fost dat[ de Dumnezeu nu spre a \terge p[catele omului, ci spre a-l face pe om con\tient de starea lui de p[c[to\enie. Eliberarea omului de p[cat a venit numai prin Iisus Hristos.
Faptele legii: expresie biblic[, deseori ]nt_lnit[ ]n epistolele pauline, prin care se ]n@eleg at_t prescrip@iile Vechiului Testament c_t \i punerea lor ]n practic[ (aceasta din urm[ neput_nd fi niciodat[ total[ sau des[v_r\it[).
= Slava lui Dumnezeu ca prezen@[ intim[ ]n fiin@a omului virtuos.
Calitatea de drept (]ndrept[@it la m_ntuire) nu este un rezultat al meritelor omului, ci un dar al harului divin, un efect al iubirii lui Dumnezeu manifestate prin jertfa r[scump[r[toare a lui Iisus Hristos.
La ob_r\ie, cuv_ntul ilastérion desemna masa a\ezat[ deasupra chivotului legii, ]n sf_nta-sfintelor, pe care marele preot aducea jertfa anual[ de purificare a poporului, prin stropirea cu s_nge (vezi Lv 16). A\adar, textul de fa@[ trebuie citit \i ]n@eles: Iisus Hristos este mijlocul prin care Dumnezeu a instrumentat cur[@irea de p[cate a celor ce cred ]n jertfa s_ngelui S[u.
}nainte de jertfa lui Iisus Hristos, Dumnezeu le-a acordat oamenilor o lung[ perioad[ de ]ng[duin@[, ]n timpul c[reia El le-a ignorat p[catele, nu le-a iertat \i nici nu le-a pedepsit, ci numai SΓÇÖa f[cut c[ nu le vede, tocmai pentru ca oamenii s[-\i dea seama c[ dreptatea e ]ntotdeauna de partea lui Dumnezeu; iertarea a venit prin Iisus Hristos.
}n virtutea credin@ei pe care deja o au.
Prin mijlocirea credin@ei pe care o dob_ndesc.
Plata lucr[torului nu este un dar, ci o obliga@ie contractual[.
Existen@a unei legi presupune \i posibila ei c[lcare, de unde m_nia legiuitorului asupra celui ce o calc[.
= Mo\tenirea f[g[duit[.
Alte traduceri: (Dumnezeu) cheam[ la fiin@[ pe cele ce ]nc[ nu sunt; cheam[ neantul la existen@[; le cheam[ la existen@[ pe cele ce nu exist[. Op@iunea de fa@[ e corect[ nu numai prin literalitatea traducerii, ci \i prin ideea fundamental[ c[ Dumnezeu nu tr[ie\te ]n virtual, ci numai ]n real (El }nsu\i fiind realitatea suprem[, izvor a tot ceea ce exist[); o f[g[duin@[ a lui Dumnezeu (pentru viitor) e virtualitate numai pentru noi, dar nu \i pentru El: de ]ndat[ ce a rostit-o, ea a \i devenit o realitate, a\a cum trebuie sΓÇÖo consider[m \i noi prin actul credin@ei (]n leg[tur[ cu aceasta vezi \i nota de la Mc 11, 24).
}ndrept[@irea e un termen frecvent ]n teologia paulin[ \i desemneaz[ calea prin care omul poate fi socotit drept ]n fa@a lui Dumnezeu, apt pentru m_ntuire. Aceast[ dreptate nu e un rezultat al cumpenii justi@iare, ci se ob@ine prin har, ca rod al iubirii dumnezeie\ti, pe de o parte, \i prin faptele credin@ei omului, pe de alta.
= Starea de gra@ie; favoarea de a tr[i ]n imediata apropiere a lui Dumnezeu.
}n speran@a c[ la sf_r\itul veacurilor ne vom ]mp[rt[\i de slava lui Dumnezeu.
= M_nia Judec[@ii de Apoi.
P[catul ]l desparte pe om de Dumnezeu, ceea ce echivaleaz[ cu moartea lui sufleteasc[, moartea ve\nic[ (]n opozi@ie cu via@a ve\nic[).
Versetele 12, 13 \i 14 introduc ]n doctrina cre\tin[ tema p[catului originar: solidar[ cu Adam (arhetipul), specia uman[ mo\tene\te p[catul acestuia.
Paralela Adam-Hristos devine pregnant[: dac[ neascultarea lui Adam le-a adus oamenilor moartea, ascultarea lui Hristos fa@[ de Tat[l \i a fiec[ruia fa@[ de Hristos le aduce Via@a.
Vezi 2, 27 \i nota.
Literal: am crescut ]mpreun[ cu El ca ni\te ml[di@e altoite pe trunchiul S[u (asimilate \i devenite inseparabile).
= PrintrΓÇÖo moarte asem[n[toare cu a Lui, s[v_r\it[ prin Botez (vezi v. 3).
Nu trupul fizic ca atare, ci insul p[c[tos.
Textual: ]ndrept[@it (dezvinov[@it) fa@[ de p[cat. A\a cum moartea trupului fizic distruge instrumentul prin care opereaz[ p[catul, moartea mistic[ prin botez distruge consisten@a p[catului \i-l face inoperant.
Termen general pentru membre \i organe, dar \i pentru carne ca materie a trupului.
= }n termeni \i prin compara@ii omene\ti.
Literal: sl[biciunea c[rnii voastre. Limitele de ]n@elegere impuse de condi@ia uman[. Limbajul teologic al lui Pavel putea s[ fie mult mai elevat \i mai abstract, dar el ]n@elege s[ fie concesiv fa@[ de cititorii s[i.
Vezi versetul 16.
Aici e vorba, probabil, de legea roman[ ca termen de analogie.
= Liber[ fa@[ de contractul conjugal.
= Legea Vechiului Testament.
Literal: ]n carne, sub st[p_nirea c[rnii. }n opozi@ie cu duhul, carnea (materia carnal[ a trupului) este sediul concupiscen@ei, al senza@iilor erotice din care deriv[ paternitatea \i ereditatea (roada), simbol al oric[rui fel de fapte rele. }n limbajul Apostolului, expresia ΓÇ₧dup[ trupΓÇ¥ desemneaz[ supunerea fa@[ de legile carnale. Harul opereaz[ ]nst[p_nirea duhului, etap[ care o las[ ]n urm[ pe aceea dominat[ de pasiunile carnale.
Opozi@ia dintre duhul care ]nnoie\te \i litera care ucide (vezi \i 2, 29 \i nota).
Interdic@ia expres[ de a p[c[tui se constituie ]ntrΓÇÖo trambulin[ de pe care p[catul, trezit din amor@ire, se lanseaz[ \i atac[.
= V_ndut \i aservit p[catului.
Lupta dramatic[ dintre voin@a lucid[ spre bine \i instinctul carnal care ]mpinge spre r[u.
P[str_ndu-i din filosofia greac[ \i ]n@elesul de ΓÇ₧partea ra@ional[ a fiin@ei umaneΓÇ¥, Pavel ]i confer[ ΓÇ₧omului l[untricΓÇ¥ semnifica@ia de om duhovnicesc, desp[timit, ]ntotdeauna capabil s[ aspire la bine \i s[-l ]nf[ptuiasc[.
Prin formele ei exterioare \i ineficiente, Legea Veche era asemenea unui trup supus ]ncontinuu unor eforturi inutile, f[r[ nici o izb_nd[.
= Jertfa care r[scump[r[ p[catul.
Dreptele preten@ii ale legii: tot ceea ce e conform cu voia lui Dumnezeu.
Trupul e deja supus mor@ii fizice ca urmare a p[catului originar (vezi 5, 12), dar el va ]nvia prin Iisus Hristos (vezi versetul urm[tor).
Duhul omului este via@[ prin ]ndrept[@irea conferit[ de Duhul lui Dumnezeu.
Aramaicul abba ]nseamn[ p[rinte. Cuv_ntul a intrat ]n limba rom_n[ prin grafia greac[ avva, folosit \i ast[zi ]n limbajul monahal. Expresia a intrat ]n cultul liturgic al primilor cre\tini; ea le amintea c[ }nsu\i Iisus a folosit-o ]n rug[ciunea din gr[dina Ghetsimani (Mc 14, 36).
Aici \i ]n urm[toarele trei versete: Solidar[ cu omul prin c[derea acestuia, crea@ia aspir[ la propria ei restaurare prin restaurarea omului ]ntru Iisus Hristos.
= Na\terea din nou a lumii (vezi \i Mt 24, 8).
Primele roade ale Duhului Sf_nt; premisele ]nfierii totale pe care urmeaz[ sΓÇÖo primim. }n 2 Co 1, 22: ΓÇ₧arvuna DuhuluiΓÇ¥.
}n cazul de fa@[ (ca \i ]n altele): sinea noastr[; fiin@a total[; personalitatea.
Vezi nota de la Lc 2, 7.
}n textul original, trecutul (aoristul) acestui verb exprim[ o anticipa@ie de maxim[ certitudine, ca aceea din Mc 11, 24: ΓÇ₧s[ crede@i c[ le-a@i \i primit, \i le ve@i aveaΓÇ¥ (vezi \i nota).
Perora@ie: nici chiar stihiile sau for@ele cere\ti ΓÇö fie ele bune sau rele ΓÇö nu ne vor clinti. Asupra acestor for@e vezi \i 1 Co 15, 24; Ef 1, 21; 3, 10; 6, 12; Col 1, 16; 2, 10, 15.
Anatema = blestemat, exclus din comunitate; destinat pieirii. O astfel de declara@ie nΓÇÖa mai fost f[cut[ dec_t de Moise (I\ 32, 32).
Atestare clar[ a dumnezeirii lui Iisus Hristos.
Literal: ]ntru Isaac @i se vor chema urma\i. Verbul ΓÇ₧a (se) chemaΓÇ¥ are un dublu sens: a fi numit cu (a purta) numele cuiva; a fi chemat la existen@[ (prin puterea lui Dumnezeu). Vezi \i 4, 17.
Ebraism pe care limbile moderne l-au preluat prin greaca veche. El nu exprim[ un sentiment, ci locul secundar ]n ierarhia preferin@elor: Pe Iacob l-am iubit mai mult dec_t pe Esau. Este exact ]n@elesul de la Lc 14, 26 (vezi \i nota).
= Vase care atrag \i merit[ m_nia (lui Dumnezeu). Grecescul skévos ]nseamn[ \i vas, dar \i obiect de folosin@[, unealt[, instrument.
= Vase care atrag \i merit[ mila (lui Dumnezeu). }n FA 9, 15 Pavel este numit ΓÇ₧vas alesΓÇ¥, adic[ instrumentul uman prin care Dumnezeu }\i exercit[ voia ]ntre oameni.
Corect: ]n El. }n grece\te, substantivul ΓÇ₧piatr[ΓÇ¥ e de gen masculin.
Nu va fi dezam[git; a\tept[rile lui nu vor fi ]n\elate.
F[r[ ca aceast[ r_vn[ s[ fie luminat[ de cunoa\terea adev[rului (cum era zelul lui Pavel de dinainte de convertire ΓÇö vezi Ga 1, 14).
Grecescul télos ]nseamn[ nu numai sf_r\it, ci \i @int[, finalitate, scop, termen final, plinire, realizare, rezultat, consecin@[, plenitudine, culmina@ie, corolar, des[v_r\ire, sensuri pe care g_ndirea teologic[ a lui Pavel le ]ncorporeaz[, pe toate, ]n unul \i acela\i cuv_nt \i le fructific[ ]n ideea fundamental[ c[ Legea Veche a luat sf_r\it ]n Iisus Hristos tocmai pentru c[ El reprezint[ plenitudinea ei. }ntr’o rug[ciune liturgic[ ortodox[, Hristos este definit drept „plinirea legii \i a profe@ilor”. Lectura textului de fa@[ f[o ca \i cum ai citi: Sf_r\itul semin@ei este planta.
Paralel[ sinonimic[ distributiv[: ]ntruc_t ]ndrept[@irea (]n fa@a lui Dumnezeu) este aproape echivalent[ cu m_ntuirea (]n Dumnezeu), credin@a prin inim[ \i m[rturisirea prin grai sunt dou[ c[i care duc spre aceea\i @int[.
Literal: neam lipsit de inteligen@[; incapabil de ]n@elegere. Prin acest verset Pavel preg[te\te versetele 12 \i 14 din capitolul urm[tor.
Din Israel cel neascult[tor a r[mas un rest ]ntru credincio\ie (I\ 1, 9), rezerva \i instrumentul lui Dumnezeu pentru aducerea la m_ntuire at_t a p[g_nilor, c_t \i a ΓÇ₧r[m[\i@eiΓÇ¥ lui Israel (vezi demonstra@ia care urmeaz[).
}mpietri@i (la inim[) = insensibili, nesim@itori fa@[ de realit[@ile spirituale.
= Totalitatea fiilor lui Israel; participarea lor ]n mass[ la actul m_ntuirii.
Cre\tini converti@i dintre p[g_ni (c[rora Pavel li se adreseaz[, totu\i, ca un fiu al lui Israel).
Literal: via@[ din mor@i.
P_inea (la noi, prescura) dus[ ca ofrand[ la altar. }n limbajul liturgic, prin p_rg[ se ]n@eleg primele fructe coapte pe care credincio\ii le aduc la biseric[ spre mul@umire \i binecuv_ntare.
Pavel cuteaz[ ideea unei altoiri inverse (s[lbatic pe domestic) tocmai pentru a sublinia caracterul extraordinar, ΓÇ₧nefirescΓÇ¥, al convertirii p[g_nilor.
= Plenitudinea.
Literal: mila c[tre voi; acordat[ vou[ (de Dumnezeu).
G_ndirea trinitar[ a lui Pavel: toate sunt din Tat[l prin Fiul \i ]ntru Duhul Sf_nt.
Trup ]nseamn[ aici toat[ fiin@a; personalitatea ]n ]ntregul ei.
Spre deosebire de jertfele s_ngeroase din cultul iudaic \i p[g_n; ]nchinarea ΓÇ₧]n duh \i ]n adev[rΓÇ¥ (In 4, 23).
Veac, aici cu ]n@elesul de lume; lumea aceasta, contingent[, cea de sub timp.
Omul s[ nu se supraestimeze, dar nici s[-\i piard[ ]ncrederea decent[ ]n ceea ce-i este propriu. (}n original, joc de patru cuvinte cu aceea\i r[d[cin[.)
Profe@ia: nu neap[rat darul de a profe@i, adic[ de a prezice viitorul, ci, ]n principal, harisma de a profetiza, adic[ de a ]nv[@a dup[ Adev[r \i de a citi ]n inimile oamenilor (vezi FA 11, 27 \i nota). Textul de fa@[ (6-8), eliptic, de o mare concentrare stilistic[ (deseori tradus prin parafraze) se refer[ la modul, limitele \i nivelul la care fiecare trebuie s[-\i exercite darul.
= D_ndu-v[ reciproc ]nt_ietatea.
Sfin@i: membrii comunit[@ii cre\tine primare (vezi FA 9, 13 \i nota).
Iubirea de str[ini: ospitalitatea (cf. Mt 25, 35). A-i da urmare: a o pune ]n practic[.
Suflet: aici, cu ]n@elesul de persoan[; fiecare; fiece ins (ca ]n expresia: acolo tr[iesc at_tea suflete).
Fapta rea: delictul, infrac@iunea sau crima de drept comun; aceea care tulbur[ via@a societ[@ii \i contravine legilor ideale (a\a cum Pavel le consider[ pe acelea ale imperiului).
ΓÇ₧ZiuaΓÇ¥ sau ΓÇ₧Ziua DomnuluiΓÇ¥ (1 Co 1, 8; 5, 5; 2 Co 1, 14) desemneaz[ momentul celei de A Doua Veniri (Parusia), moment pe care cre\tinii veacului primar ]l sim@eau aproape. Chiar dac[, ]n perspectiva istoric[, acest moment r[m_ne ]nc[ necunoscut (Mt 24, 36), a\teptarea lui ]n stare de veghe constituie unul din principalii piloni ai moralei cre\tine.
F[r[ s[-i pune@i ]ntreb[ri asupra p[rerilor lui (]nc[ neconsolidate).
= Al lui Dumnezeu.
Ziua r_nduit[ de lege ca s[rb[toare.
}n unele variante manuscrise: a murit \i a ]nviat. }n textul de fa@[, op@iune pentru varianta cea mai cuprinz[toare: Hristos e Domn peste viii din toate timpurile, at_t pentru cei din vremea Sa, c_t \i pentru cei de dup[ ]nviere.
}n@eles dublu: s[ nu-i ]ntinzi fratelui t[u o curs[ prin care s[ seΓÇÖmpiedice sau s[ cad[; s[ nu i te faci pe tine ]nsu@i, prin exemplul t[u prost, pricin[ de ]mpiedicare sau c[dere.
E vorba de alimentele supuse restric@iilor cultuale.
= Pentru faptul c[ tu consumi o m_ncare supus[ restric@iilor.
= }n ceea ce discerne; ]n op@iunea lui.
R[bdarea ca for@[ de a rezista; perseveren@a ]n fa@a obstacolelor sau ]ncerc[rilor.
= Al celor t[ia@i ]mprejur.
= S[ v[ ]ntrece@i pe voi ]n\iv[.
= Ofranda. Apostolatul e o Liturghie ]n care sufletele celor converti@i sunt ofranda pe care Iisus Hristos I-o aduce lui Dumnezeu prin mijlocirea oficiantului.
= Unde numele lui Hristos a ajuns deja s[ fie rostit.
Nemaiav_nd spa@iu de propov[duire.
Fraz[ neterminat[; suspendat[, probabil, sub semnul incertitudinii. De altfel, nu \tim cu siguran@[ dac[ Pavel \i-a realizat aceast[ dorin@[ de a ajunge p_n[ ]n Spania.
= Rezultatul colectei ini@iate de Pavel printre cre\tinii din Asia Mic[ ]n favoarea celor ]nfometa@i din Ierusalim (vezi \i Ga 2, 10; 1 Co 16, 1-4; 2 Co 8-9).
}n@elesul exact al verbului: a se odihni ]n urma unui efort, spre refacerea puterilor ]n vederea urm[torului (pauza unui sportiv ]ntre dou[ ]ntreceri).
Dup[ toate probabilit[@ile, purt[toarea epistolei.
}n Biserica primar[ exista institu@ia diaconi@elor (diaconeselor), femei evlavioase ]n serviciul comunit[@ii, dedicate mai ales asisten@ei bolnavilor \i s[racilor; e posibil s[ fi avut un rol auxiliar \i ]n ritualul botez[rii femeilor.
Literal: \i-au plecat grumazul ( = \i-au oferit via@a; au riscat). Pentru Acvila \i Priscila vezi FA 18, 2.
}n sensul foarte larg: apar@in_nd aceluia\i neam. Vezi \i 9, 3.
E vorba de primii sectan@i ai Bisericii: iudaizan@ii, ale c[ror metode devin tipice pentru to@i cei de mai t_rziu.
}n dublu sens: ascultarea mesajului evanghelic \i supunerea fa@[ de el (vezi \i 1, 5 \i nota).
}n@elep@i (pruden@i) ]n fa@a binelui (care poate ]n\ela, ca ]n cazul sectan@ilor de care e vorba) \i f[r[ compromisuri fa@[ de agresiunea r[ului.
