cult numit[ Psaltire; la sfâr\itul fiec[rei catisme se afl[ \i o mic[ rânduial[ cu o rug[ciune pentru cre\tinii care citesc Psaltirea acas[.
Universul sufletesc al psalmilor. Se pare c[, înc[ din fraged[ tinere@e, p[storul David se îndeletnicea cu f[urirea unor instrumente muzicale. A\a sun[, cel pu@in, m[rturia sa din Psalmul extra-numerar (al 151-lea în ordinea Septuagintei):
Mâinile mele au f[cut o harp[
\i degetele mele au alc[tuit o psaltire.
Faptul n’ar fi de mirare dac[ ne gândim c[ cele mai multe din fluierele \i cavalele ciobanilor no\tri sunt f[cute de ei în\i\i.
Sigur este îns[ c[ tân[rul devenise faimos prin talentul s[u de a cânta la harp[. Aceast[ faim[ l-a adus în casa regelui, pentru ca prin cântec s[-i alunge acestuia st[rile neguroase pricinuite de bântuiala unui duh r[u (1 Reg 16, 14-23). Aceasta înseamn[ c[ arta muzical[ avea, cel pu@in în aceast[ împrejurare, o func@ie exorcizant[. Pe de alt[ parte, nu poate fi exclus[ presupunerea c[ talentul lui David nu se limita doar la strunele harpei. Dac[ este adev[rat c[, \i în cazul s[u, poeta nascitur, atunci trebuie s[-i vedem muzica împletit[ cu rostirea poetic[, a\a cum o va face de-a lungul unei vie@i prin opera ce-\i va împrumuta numele tocmai de la instrumentul muzical care o acompania. De asemenea, e de crezut c[ nu a renun@at niciodat[ la lucrarea exorcizant[ a artei sale; cei patruzeci de ani de domnie i-au fost bântui@i de duhurile rele ale numero\ilor s[i du\mani, din afar[ \i din l[untru, de care î\i ap[ra sufletul printr’o arm[ mai puternic[ decât sabia \i care era numai a lui: poezia.
David a purtat numeroase r[zboaie, dar nu inamicii de pe câmpurile de lupt[ se reg[sesc cel mai adesea în poezia sa. Ace\tia se ivesc doar din când în când,
