12 Dumnezeu îns[ a zis c[tre Balaam: „Nu te vei duce cu ei \i nici nu vei blestema poporul acela, c[ este binecuvântat”. 13 Diminea@a s’a sculat Balaam \i a zis c[tre b[trânii lui Balac: „Duce@i-v[ la st[pânul vostru, c[ nu m[ las[ Dumnezeu s[ merg cu voi”. 14 Sculându-se deci c[peteniile Moabului, au venit la Balac \i i-au spus: „Balaam n’a vrut s[ vin[ cu noi”.
15 Atunci Balac a trimis al@i b[trâni, mai mul@i \i mai însemna@i decât aceia. 16 |i venind ace\tia la Balaam, i-au zis: „A\a gr[ie\te Balac al lui Sefor: Rogu-te, nu pregeta s[ vii pân[ la mine, 17 c[ci cu cinste mare te voi cinsti \i-@i voi face toate câte-mi vei spune, numa’ vino de-mi blesteam[ poporul acesta”. 18 Iar Balaam, r[spunzând, a zis c[tre b[trânii lui Balac: „Chiar de mi-ar da Balac casa sa plin[ de argint \i de aur, nu pot s[ calc porunca Domnului Dumnezeului meu \i s[ fac ceva mic sau mare, dup[ bunul meu plac. 19 Acum îns[ r[mâne@i \i voi aici peste noapte, ca s[ \tiu ce-mi va mai spune Domnul”. 20 |i a venit Dumnezeu la Balaam noaptea \i i-a zis: „De vreme ce oamenii ace\tia au venit s[ te cheme, scoal[-te \i du-te cu ei; dar numai ceea ce-@i voi spune Eu, aceea s[ faci!” 21 A doua zi s’a sculat Balaam, \i-a pus samarul pe asina sa \i s’a dus cu b[trânii Moabului.
22 Dar se aprinsese mânia lui Dumnezeu pentru c[ s’a dus, iar îngerul lui Dumnezeuf s’a sculat ca s[-l împiedice în timp ce el \edea pe asina sa, înso@it de dou[ slugi ale sale. 23 Asina l-a v[zut atunci pe îngerul lui Dumnezeu proptit în drum, cu sabia ridicat[’n mân[; asina s’a ab[tut din drum \i a luat-o pe câmp; iar el î\i b[tea asina cu toiagul, ca s’o întoarc[ la drum.
24 Dar îngerul lui Dumnezeu a stat în drumeagul dintre r[zoarele viilor, cu gard într’o parte \i gard în cealalt[; 25 iar asina, v[zându-l pe îngerul lui Dumnezeu, s’a tras c[tre gard \i i-a strâns lui Balaam
