Luna Chislev: ]n calendarul babilonic, luna a noua; noiembrie ΓÇö decembrie ]n calendarul iudaic.
Din 2, 1 \tim c[ evenimentele se petrec sub domnia lui Artaxerxe I (465-423 ]. H.). Aceast[ cronologie, pus[ sub semnul ]ntreb[rii, este ]nc[ subiect de cercet[ri \i calcule.
Suza: capitala Elamului, re\edin@a de iarn[ a regilor persani.
Cuv_ntul ΓÇ₧frateΓÇ¥, ]n limbajul biblic, are un ]n@eles foarte elastic: un iudeu (de acela\i neam), o rud[ apropiat[ (v[r) sau frate de s_nge, propriu-zis.
Paharnicul era unul din cei mai ]nal@i demnitari ai cur@ii regale persane; rangul s[u se situa imediat dup[ prin@ul mo\tenitor \i ]naintea sp[tarului: func@ia lui era nu numai de a gusta vinul din cupa regal[, dar \i aceea de mare\al al apartamentelor regale.
= Martie ΓÇö aprilie 445 ]. H.
ΓÇ₧Inim[ reaΓÇ¥: stare de spirit confuz[; dar aici poate fi \i insinuarea c[ ]n ea sΓÇÖa cuib[rit un g_nd r[u, ascuns.
Aici nu e vorba de regin[ (so@ia regelui), ci, dup[ c_t se pare, de prima sa concubin[, care va fi avut un cuv_nt bun ]n favoarea lui Neemia; oricum, conversa@ia se petrece ]ntrΓÇÖo atmosfer[ de intimitate.
Din 5, 14 \tim c[ absen@a lui Neemia a fost de doisprezece ani; e posibil ]ns[ ca el s[ fi propus un termen mai scurt, iar acesta s[ fi fost prelungit.
Numele ΓÇ₧SanbalatΓÇ¥ era asociat cu acela al Samarinenilor (vezi 3, 33). ΓÇ₧HoronitulΓÇ¥ se referea, probabil, la leg[tura lui cu localitatea Bet-Horon din @inutul lui Efraim. }n timpul lui Ezdra, Samarinenii ]ncercaser[ s[ ]mpiedice rezidirea templului.
ΓÇ₧TobieΓÇ¥ este echivalentul ebraic al lui Tabeel (vezi Ezr 4, 7); personajul era ΓÇ₧robul amonitΓÇ¥ al regelui.
Oamenii ]l ]nso@eau merg_nd pe jos, ]n timp ce Neemia, singur, mergea c[lare.
ΓÇ₧...m[ fr_ngeamΓÇ¥: pl_ngeam cu inima fr_nt[.
Celor doi du\mani ai lui Israel li se adaug[ un al treilea, Ghe\em, demnitar al regelui persan, st[p_nitor peste @inuturile arabe (ΓÇ₧ArabulΓÇ¥ nu se refer[ la etnie, ci la teritoriu).
ΓÇ₧... suntem cura@iΓÇ¥: avem cugetul curat; nu ni se poate imputa nimic; ne asum[m dreptul de a zidi.
Acest capitol ofer[ numeroase date asupra topografiei Ierusalimului din acea vreme. Lucr[rile de rezidire au fost distribuite, pe por@iuni, fie unor familii, fie locuitorilor dintrΓÇÖun anume teritoriu, fie unor bresle de meseria\i; ele ]ncep cu Poarta Oilor (pe unde intrau animalele de jertf[) \i se termin[ la aceea\i Poart[ (v. 32). Elia\ib era fiul lui Iosua \i nepotul lui Io@adac (Ezr 3, 2).
Pentru ΓÇ₧natineiΓÇ¥ vezi nota de la Ezr 2, 43.
T. M.: Melchia, cel din breasla argintarilor.
Spa@iu lacunar ]n LXX, versetul 37 este preluat din T. M.
T. M. adaug[: ΓÇ₧\i cei din A\dodΓÇ¥.
Textual: ΓÇ₧Puterea vr[jma\ilor...ΓÇ¥; corectat dup[ T. M.
E vorba de cei din alte localit[@i care, de obicei, veneau la lucru diminea@a \i plecau seara.
T. M. adaug[: ΓÇ₧fiecare ]\i avea lancea ]n m_na dreapt[ΓÇ¥. Exist[ ]ns[ \i o variant[, dup[ Ieronim: ΓÇ₧Nimeni nu se dezbr[ca dec_t ca s[ se speleΓÇ¥. Septuaginta p[streaz[ radicalizarea m[surilor de paz[.
Firul povestirii e ]ntrerupt aici de un capitol pe care autorul ]l consacr[ unor probleme economico-sociale intervenite ]n via@a poporului iudeu: sili@i de s[r[cie, unii iau bani cu cam[t[ \i, neav_nd cu ce pl[ti, ajung s[-\i v_nd[ copiii; a\adar, pe de o parte, nobilii \i dreg[torii hr[p[re@i, care profit[ de nevoile altora, \i, pe de alta, nevoia\ii, care nu mai rabd[.
PrintrΓÇÖo eroare de lec@iune a termenului ebraic, ΓÇ₧amaneta@iΓÇ¥ a fost tradus: ΓÇ₧mul@iΓÇ¥; ΓÇ₧numero\iΓÇ¥. Aici se face cuvenita rectificare.
ΓÇ₧A pune z[logΓÇ¥: a pune drept gaj, garan@ie, amanet.
De\i oamenii, prin ]ns[\i natura lor, sunt egali ]ntre ei, l[comia unora genereaz[ inegalitatea social[.
T. M.: ΓÇ₧Voi stoarce@i dob_nd[, fiecare de la fratele luiΓÇ¥.
T. M.: ΓÇ₧Noi, dup[ puterea noastr[...ΓÇ¥, ceea ce ]nseamn[ o precaut[ limitare a angajamentului. R[scump[rarea Iudeilor v_ndu@i la str[ini era prev[zut[ ]n legea lui Moise (Lv 25, 47-48).
ΓÇ₧ElΓÇ¥: Artaxerxe.
Pe l_ng[ taxele datorate regelui, poporul avea obliga@ia de a acoperi \i cheltuielile pentru casa guvernatorului local; Neemia a renun@at la acest drept.
Pe l_ng[ musafiri, curtenii guvernatorului erau obi\nui@ii s[i la mas[ (vezi consumul culinar al regelui Solomon ]n 3 Rg 4, 22 \i urm.).
|emaia se ]ncuie spre a crea o atmosfer[ de tensiune nervoas[. Sfatul s[u vrea s[-l fac[ pe Neemia s[-\i caute refugiu ]n sanctuar, ceea ce constituia un sacrilegiu, \i astfel s[ se compromit[ chiar fa@[ de ai s[i.
Un conduc[tor ca Neemia nu poate fi la\!
Despre aceast[ Noadia nu \tim nimic.
= Septembrie 445 ]. H.
ΓÇ₧... lega@i de el prin jur[m_ntΓÇ¥: nimic altceva dec_t leg[turi matrimoniale.
Expresia: ΓÇ₧case nu se zideauΓÇ¥ poate fi citit[ \i: ΓÇ₧familii noi nu se ]ntemeiauΓÇ¥.
Lista de mai jos, cu unele deosebiri, este aceea\i cu lista din Ezr 2, 1-70.
Despre ΓÇ₧Tir\ataΓÇ¥ vezi nota de la Ezr 2, 63.
= Septembrie ΓÇö octombrie.
Priceperea de a asculta este capacitatea de a percepe un text la nivelul elementar al limbii \i limbajului.
Dup[ obiceiul oriental, de regul[ poporul \edea jos; deschiderea C[r@ii (adic[ ]nceputul desf[\ur[rii sulului de papirus sau pergament) era un moment solemn.
Aici e folosit verbul diastéllo = „a explica ceva cu precizie”. Dup[ toate probabilit[@ile, textele dificile erau reluate ]n lectur[ de c[tre levi@i \i interpretate, mai la ad_nc, de c[tre c[rturarul Ezdra.
Legea lui Moise le amintea Iudeilor de p[catele propriului popor \i de pedepsele divine.
T. M.: ΓÇ₧... c[ci bucuria Domnului este t[ria voastr[ΓÇ¥.
Bucuria de a avea acces la dreapta cunoa\tere a cuv_ntului lui Dumnezeu, iat[ un pas important spre ]nnobilarea omului!
= A opta zi de la ]nceputul s[rb[torii Corturilor.
Rug[ciunea de mai jos are structura unui psalm \i e recunoscut[ drept unul din cele mai frumoase texte imnografice ale Vechiului Testament; versetele 6-11 au fost adoptate ]n cultul iudaic. Ea ]nf[@i\eaz[ dramatica istorie a fiilor lui Israel, ]n rela@ia acestora cu Dumnezeul lor: ei tr[deaz[, El pedepse\te, apoi Se ]ndur[ \i iart[, dar mila Lui e urmat[ de o nou[ tr[dare, ]n cicluri care se refac, pare-se, la infinit. Tonul e patetic, dar ]nso@it de luminile sincerit[@ii.
T. M.: ΓÇ₧l-ai scos din Urul CaldeiiΓÇ¥. Ur: cetatea mesopotamian[ din care a plecat Avram cu turmele (Fc 11, 31).
ΓÇ₧Duhul T[u cel bunΓÇ¥: acela\i pe care Isaia ]l nume\te ΓÇ₧Duhul Sf_ntΓÇ¥ (63, 11).
synetízo = „a ]nv[@a”, a instrui, a face (pe cineva) s[ ]n@eleag[. Dumnezeu i-a acordat poporului S[u nu numai asisten@[ material[ (man[, ap[), ci \i pe cea spiritual[, ajut_ndu-l s[ ]nve@e \i s[ priceap[ legea.
}n Vulgata \i, ]n acord cu ea, ]ntrΓÇÖo seam[ de traduceri (printre care \i rom_ne\ti), acest verset este ]nscris ca ultimul (38) al capitolului precedent. El ]ns[ este ]nceputul unui document (un fel de proces-verbal) prin care fiii lui Israel ]ncheie cu Domnul un nou leg[m_nt.
Aderarea la noua ordine religioas[ \i moral[ trebuia s[ fie un act con\tient, lucid, comprehensiv.
Schimbarea brusc[ a verbelor la persoana ]nt_i plural pare s[ indice c[, de aici \i p_n[ la sf_r\itul capitolului, textul a fost preluat din arhiva templului.
Iosif Flaviu noteaz[ c[ focul de pe jertfelnic trebuia s[ ard[ necontenit, spre a fi asigurat astfel ]ntregul ciclu sacrificial; Neemia introduce, \i aici, o ordine clar[.
Nu e vorba de sacrificiu uman (repudiat de legea \i de cutuma iudaic[), ci de afierosirea primului-n[scut de sex masculin pe care p[rin@ii trebuiau s[ i-L prezinte Domnului ]n cea de a opta zi de la na\tere; acesta devenea astfel proprietatea lui Dumnezeu; spre a se evita sacrificarea propriu-zis[, pruncului i se aplica principiul r[scump[r[rii (I\ 13, 13-15).
Noua m[sur[ administrativ[ urm[re\te repopularea Ierusalimului. Textul pare a sugera c[ selec@ia sΓÇÖa f[cut pe criteriul individual (ceea ce ar fi dus la dislocarea familiei), dar el trebuie interpretat ]n func@ie de criteriul familial.
Versetul 16, omis ]n LXX, este preluat din T. M.; tot dup[ acesta sunt corectate unele lacune ale listei.
Aceste liste se constituiau \i ]n documente juridice care atestau drepturile urma\ilor, ]n func@ie de vechime. Not[m \i faptul c[ numele men@ionate ]n vv. 4-6 sunt preluate din T. M.
Netofani@ii: locuitorii Netofei (localitate men@ionat[ ]n Ezr 2, 22 \i Ne 7, 26), situat[ la sud de Betleem.
M[sura pare radical[, dar ra@iunea ei nu e de natur[ etnic[, ci moral-religioas[.
Textual: ΓÇ₧...care locuia ]nΓÇ¥; corectat dup[ T. M.
E vorba de un abuz al preotului ]n favoarea unui apropiat (rud[ sau prieten).
Text redactat dup[ memoriile lui Neemia.
Artaxerxe I (465-423). De\i era suveranul imperiului persan, el se intitula \i ΓÇ₧rege al BabilonuluiΓÇ¥.
ΓÇ₧LinΓÇ¥: cuv[ mare de lemn ]n care strugurii cop@i erau zdrobi@i \i terciui@i cu picioarele, \i din care vinul curgea ca un \ipot.
Se crede c[ a\dodiana nu era altceva dec_t un dialect al limbii aramaice; a\adar, Neemia urm[rea \i restaurarea unei limbi corecte.
