Noile evenimente se desf[\oar[ dup[ moartea lui Iosua, de\i numele \i decesul acestuia vor fi reluate, anamnetic, ]n capitolul 2.
}ntrebare f[cut[, probabil, de c[tre un preot, prin Urim \i Tumim (vezi nota de la I\ 28, 26).
Iuda \i Simeon erau n[scu@i din aceea\i mam[, Lia (Fc 29, 33, 35). }n textul de fa@[, eponimi ai triburilor respective, cele dou[ din sud, care vor avea o istorie oarecum aparte fa@[ de cele nordice.
Bezec: localitate situat[, dup[ toate probabilit[@ile, pe locul actualului Bet-|ean.
Adoni-Bezec ]nseamn[ ΓÇ₧Bezec-e-domnul-meuΓÇ¥ (personaj diferit de Adoni-Bezec (Adoni-#edec), regele Ierusalimului, din Ios 10, 3).
= Ultimii urma\i ai Enachimilor, oameni fabulo\i, cu statur[ gigantic[.
}n Codex Vaticanus: Anathema, cuv_ntul original care se traduce Pierzanie. Anathema era prada de r[zboi dedicat[ ]n ]ntregime lui Dumnezeu; pentru ca ]ns[ nu cumva vreunul dintre lupt[tori s[ fie ispitit a-\i ]nsu\i ceva, ea era nimicit[ f[r[ nici o cru@are.
Nega@ia se afl[ ]n am_ndoi codicii LXX: Alexandrinus \i Vaticanus; T. M. relateaz[ cuceriri succesive. Cet[@ile ]ns[ vor fi supuse sub regele David.
Rahab: desfr_nata din Ierihon, fa@[ de care Israeli@ii aveau obliga@ii morale (Ios 6, 25). T. M. motiveaz[ diferit: ΓÇ₧... de vreme ce ei aveau care de fierΓÇ¥.
ΓÇ₧... o cetate a Sci@ilorΓÇ¥: men@iune proprie Septuagintei; una \i aceea\i cu Schitopolis. Sci@ii (numi@i ]n V. T. \i A\chenazi ΓÇö Fc 10, 3): popor nomad, din care unele triburi au plecat din sudul Rusiei \i au p[truns ]n Asia \iΓÇÖn Orientul Mijlociu. Pavel ]i va men@iona ca fiind cei mai ]ndep[rta@i dintre ΓÇ₧barbariΓÇ¥ (adic[ dintre cei ce nu vorbeau limba greac[), ceea ce ]nseamn[ c[ locuiau ]n nordul M[rii Negre.
E vorba de ]ngerul pe care Domnul l-a r_nduit s[-i c[l[uzeasc[ pe lungul \i anevoiosul lor drum din Egipt p_n[ΓÇÖn #ara F[g[duin@ei (vezi I\ 23, 20-22). Dac[ insuccesele Israeli@ilor men@ionate ]n capitolul precedent aveau explica@ii de natur[ istoric[, acest episod (versetele 1-5) introduce \i explica@iile de natur[ religioas[.
Ghilgal: prima tab[r[ a Israeli@ilor ]n Canaan, de unde Iosua \i-a pornit campania militar[.
Baali: = zeii canaaneeni ai p[m_ntului \i fertilit[@ii.
Dac[, ]n virtutea credin@ei lor monoteiste, fiii lui Israel fuseser[ capabili de victorii asupra unor for@e armate, decaden@a religioas[ ]i pune ]n fa@a crimei organizate, c[reia nu-i pot rezista, ca unii ce deveniser[ alia@i ai propriilor lor inamici.
Aici este introdus[ tema judec[torilor, pe care Dumnezeu ]i r_nduie\te la vreme \i vremi de criz[ moral[, a\a cum va face, mai t_rziu, cu profe@ii. }n acest sens, judec[torii nu erau magistra@i care s[ cump[neasc[ \i s[ ]mpart[ dreptatea, ci conduc[tori, eroi, salvatori.
ΓÇ₧IzvodireΓÇ¥: procesul prin care oamenii ]\i imaginau zeit[@i \i idoli.
Tufi\urile ΓÇö sau cr_ngurile ΓÇö erau locuri ale sacralit[@ii p[g_ne, unde aveau loc, de obicei, ritualuri orgiastice.
ΓÇ₧Siria-R_urilorΓÇ¥: Mesopotamia. C_t despre Cu\an-Ri\eataim (care ar ]nsemna: ΓÇ₧Cu\it-cu-]ndoit[ r[utateΓÇ¥), este o porecl[ care nu duce la numele adev[rat, deci prin care purt[torul lui era luat ]n r_s.
ΓÇ₧Fiul lui IemeniΓÇ¥ = din neamul lui Veniamin. Numele celui mai mic fiu al lui Iacob pare ]nrudit cu Binu-Jamina, numele str[vechi al unui trib de Beduini din Mesopotamia. T. M.: ΓÇ₧VeniaminitΓÇ¥ (din tribul lui Veniamin).
Grecescul asteios ]nseamn[ ΓÇ₧pl[cutΓÇ¥. T. M.: ΓÇ₧grasΓÇ¥. }n mentalitatea vremii, omul gras era \i pl[cut (citadin bine hr[nit); termenul ebraic, mai direct, este \i mai propriu.
Ca \i, mai t_rziu, Filistenii lui Goliat, armata r[mas[ f[r[ comandant intr[ ]n derut[ \i poate fi u\or nimicit[.
= I-a condus.
Debora ]nseamn[ ΓÇ₧albin[ΓÇ¥. ΓÇ₧Prooroci@[ΓÇ¥: inspirat[ de Dumnezeu (a\a cum fusese Mariam, sora lui Moise ΓÇö I\ 15, 20).
Contextul o prezint[ pe Debora nu ca pe o c[petenie politic[, ci ca pe un magistrat care ]mparte dreptatea.
Femeia \tia c[ laptele aduce somn...
Acesta este unul din cele mai vechi texte poetice ale Vechiului Testament; a fost alc[tuit la scurt[ vreme dup[ ce sΓÇÖau petrecut evenimentele din capitolul precedent, l[ud_nd triburile care au r[spuns chem[rii Deborei \i mustr_ndu-le pe cele care nΓÇÖau r[spuns. Din cauza vechimii, Textul Ebraic e ]n mare parte deteriorat \i ridic[ mari dificult[@i de traducere, dificult[@i resim@ite \i ]n Septuaginta. Versiunea de fa@[ re@ine ceea ce e mai limpede ]n codicii Alexandrinus \i Vaticanus.
Descoperirea const[ ]n aceea c[ }nsu\i Domnul, prin ]ngerul S[u, particip[ la lupta voluntar[ a poporului.
ΓÇ₧C_nt[riΓÇ¥ (ΓÇ₧psalmodiiΓÇ¥) acompaniate de unul sau mai multe instrumente muzicale.
Seir: masiv muntos la sud de Marea Moart[, populat de Edomi@ii care se ]ntindeau (potrivit unor texte egiptene) p_n[ ]n Sinai, fostul ΓÇ₧s[la\ΓÇ¥ al Domnului. De acolo ie\ise El ]n fruntea poporului S[u (vezi Ps 67, 7). De obicei, ar[t[rile lui Dumnezeu sunt ]nso@ite de mi\c[ri cosmice extraordinare, precum cele ce urmeaz[.
Elohim (Eloi): men@iune proprie Septuagintei (Codex Vaticanus). }n limbajul \i teologia Vechiului Testament, folosirea acestui nume era menit[ s[ ateste faptul c[ Dumnezeu (Elohim), Creatorul lumii, este Domnul (Iahvé) absolut al propriei Sale crea@ii, precum \i Suveranul istoriei (B. W. Anderson) (Vezi \i nota de la Fc 4, 26).
}ndep[rtarea de Dumnezeu provoac[ pustiu \i sleire.
}n antichitate, conduc[torii de popoare mergeau c[lare pe asin.
}n cele ce urmeaz[, campania militar[ a lui Barac e prezentat[ de un martor ocular, cu am[nunte care lipsesc din capitolul 4, unde istorisirea e condensat[ pe esen@ial.
Nu toate triburile lui Israel au r[spuns chem[rii lui Barac, ceea ce provoac[ deziluzie, am[r[ciune.
E vorba de un r[zboi sf_nt, cu participare cosmic[!
Meroz: cetate ]n tribul lui Neftali, ai c[rei locuitori nΓÇÖau s[rit s[-L sprijine pe Domnul ]n r[zboi.
Iaela: eroina care-l va ucide, cu cruzime, pe comandantul Sisera.
ΓÇ₧AcelaΓÇ¥: Sisera.
Schimbare de decor: palatul lui Sisera, unde mama, scuturat[ de nelini\ti, \i-l imagineaz[, totu\i, victorios. Relatare din care nu lipse\te sadismul ]nving[torului care jubileaz[.
ΓÇ₧FemeileΓÇÖn@elepteΓÇ¥: doamnele de onoare, a c[ror menire era s[-\i ]ncurajeze st[p_na...
ΓÇ₧Haine pestri@eΓÇ¥: straie cu broderii multicolore, f[cute anume pentru nobili.
Ofra (LXX ]l transcrie, incorect, ΓÇ₧EfrataΓÇ¥): or[\el situat pe teritoriul tribului Manase, ]n Cisiordania.
ΓÇ₧A ]mbl[tiΓÇ¥: a treiera gr_ul b[t_nd spicele cu un b[@. Spre a se feri de privirile du\manilor, Ghedeon f[cea aceast[ treab[ ]ntrΓÇÖun lin, adic[ ]ntrΓÇÖo cuv[ de lemn, cu pere@i ]nal@i (nu chiar s[pat[ ]n st_nc[), din care, ]n mod normal, se ob@inea vinul prin zdrobirea strugurilor cu picioarele descul@e \i bine sp[late.
Trimiterea unui ]nger este modalitatea perceptibil[ prin care Dumnezeu le transmite oamenilor anumite mesaje.
E vorba de puterea fizic[, la care se adaug[ aceea a lui Dumnezeu Care-l trimite.
Literal: ΓÇ₧mia meaΓÇ¥, cifr[ simbolic[ pentru no@iunea de ΓÇ₧clanΓÇ¥.
Asemenea lui Moise (I\ 3, 11) \i Ieremia (Ir 1, 6) ]n fa@a chem[rii Domnului, Ghedeon opune la ]nceput rezisten@[.
ΓÇ₧Eu suntΓÇ¥: formul[ prin care Dumnezeu Se define\te pe Sine (vezi I\ 3, 14: ΓÇ₧Eu sunt Cel ce esteΓÇ¥).
Credin@a era c[ un om nu-L poate vedea pe Dumnezeu f[r[ s[ moar[ din aceast[ pricin[ (I\ 20, 19; mai explicit: I\ 33, 20).
}n cultul lui Baal, tufi\urile erau locuri sacre unde se petreceau, de obicei, ritualurile orgiastice.
Conform unor etimologii populare, Ierubaal ar ]nsemna: ΓÇ₧Baal s[ se apereΓÇ¥ sau: ΓÇ₧Baal s[ se pream[reasc[ΓÇ¥.
Proba era de ordin psihologic: nu e un bun lupt[tor acela care se repede cu l[comie s[ bea ap[ din r_u, cu ochii ]nchi\i sau cufunda@i ]n unde; bun lupt[tor este acela care bea cump[tat, st_nd ]n picioare, ]n stare de veghe, cu privirea roat[ ]mprejur.
Visul \i t_lcuirea lui demonstreaz[ c[ adversarii lui Israel sunt demobiliza@i l[untric, proces psihologic pe care conteaz[ orice lupt[tor.
Literal: ΓÇ₧la ]nceputul str[jii de mijlocΓÇ¥ (din cele trei ale nop@ii).
Ivit n[prasnic ]n puterea nop@ii, fantasticul spectacol al unui cerc de tor@e ce se ]nv_rtejeau prin v[zduh \i p[reau c[ tr_mbi@eaz[ ΓÇö \i fac p[m_ntul s[ plesneasc[ ΓÇö era de natur[ s[ provoace derut[ \i panic[ ]n tab[ra advers[.
Strategia de a-i l[sa pe fugari f[r[ ap[, ocup_nd punctele de aprovizionare.
Oreb ]nseamn[ ΓÇ₧CorbΓÇ¥, Zeeb ]nseamn[ ΓÇ₧LupΓÇ¥; locurile unde au fost uci\i au c[p[tat numele lor.
Efraimi@ii nu fuseser[ invita@i s[ ia parte la campanie dec_t ]n ultimul moment (vezi 7, 24-25), dar lor le revenea meritul de a-i fi prins pe Oreb \i Zeeb, o captur[ mai important[ dec_t toate ispr[vile celorlalte triburi. Ciorchinele e strugura\ul stafidit care a r[mas pe vi@[ ]n urma culesului viei (cuv_nt folosit \i ]n Mi 7, 1).
Adic[ pe calea nomazilor.
ΓÇ₧Mai-mariiΓÇ¥ erau \efii executivi ai comunit[@ii; ΓÇ₧b[tr_niiΓÇ¥ alc[tuiau sfatul ]n@elep@ilor, av_nd \i atribu@ii administrative.
ΓÇ₧Luni@eleΓÇ¥: Ornamente circulare sau, mai probabil, ]n form[ de semilun[.
Termenul ΓÇ₧ismaeli@iΓÇ¥ (urma\ii lui Ismael, fiul egiptencei Agar) e folosit aici pentru ΓÇ₧nomaziΓÇ¥. Ace\tia, asemenea @iganilor corturari de ast[zi, aveau cultul podoabelor de aur. Num[r_ndu-se printre ]nvin\i, comorile lor deveniser[ prad[ de r[zboi (foarte bogat[, dup[ cum se va vedea).
= Aproximativ dou[zeci de kilograme!
Efodul era un ve\m_nt preo@esc instituit de Moise. Sensul de aici al cuv_ntului este incert. Se pare c[ e vorba de un idol cu ]nf[@i\are de statuie sau de s[cule@ sau altceva de acest fel, pe care urma\ii lui Ghedeon l-au adorat ca pe un zeu, s[v_r\ind astfel ΓÇ₧desfr_nareΓÇ¥ fa@[ de Dumnezeul lor.
Ghedeon nu mai apare cu numele s[u adev[rat, ci cu porecla sa (poate din cauz[ c[ f[cuse efodul men@ionat ]n 8, 27, obiect de idolatrie).
Sichem: vechi ora\ canaanean, situat la cca 50 km nord de Ierusalim; ]n el ]\i avuseser[ s[la\ patriarhii Avraam, Iacob \i fiii acestuia. Osemintele lui Iosif, aduse din Egipt, aci fuseser[ ]ngropate (Ios 24, 32), \i tot aci ]\i @inuse Iosua Navi cuv_ntarea de r[mas-bun (Ios 24, 1, 25). Cu toate acestea, popula@ia ora\ului era canaanean[, neam din care f[cea parte \i @iitoarea lui Ghedeon, mama lui Abimelec, acesta fiind, a\adar, jum[tate israelit \i jum[tate canaanean.
De fapt erau \aptezeci \i doi, dar naratorul re@ine doar num[rul celor uci\i de Abimelec.
Milo (Bet-Milo): cl[dire ]n care se @ineau adun[rile consiliului cet[@ii.
ΓÇ₧Stejarul A\ez[riiΓÇ¥: Sub acest stejar pusese Iosua o piatr[ funerar[ (Ios 24, 26); a\adar, locul avea o anume sacralitate.
Rostirea lui Iotam este ]n Biblie ]nt_ia fabul[ cu personaje din lumea vegetal[ \i animal[.
}n T. M. \i Codex Alexandrinus: ΓÇ₧... prin careΓÇÖntru mine se pream[resc Dumnezeu \i oameniiΓÇ¥.
Sensul nu e acela de a fi trimis o fiin@[ rea (un ]nger r[u sau un demon), ci de a fi provocat o anume stare de spirit, defavorabil[, ]ntre conduc[tor \i condu\i.
Acest Gaal pare un aventurier care abuzeaz[ de ]ncrederea oamenilor, le percepe problemele \i le face jocul. El apare la vremea culesului viilor, c_nd se f[ceau \i petrecerile recoltei. Abimelec nu locuia ]n Sichem, a\a c[ el nΓÇÖa fost de fa@[ la petrecere.
Gaal ]ncearc[ s[ a@_@e orgoliul nobilimii Sichemului ]mpotriva unui ΓÇ₧regeΓÇ¥ pe jum[tate israelit.
P[m_ntul s[rat este sau devine steril. Pe astfel de ruine nu mai cre\te nici iarb[.
Se pare c[ acest turn se afla ]n afara cet[@ii. }n el \edeau cei ce se refugiaser[ ]n vremea luptelor.
Baal-Berit: zeul men@ionat ]n v. 4.
Septuaginta traduce literal numele lui Dodo (Dod): ΓÇ₧unchiulΓÇ¥.
Rec[derea Israeli@ilor ]n idolatrie anun@[ alte pedepse; cauza acestora e de ordin religios-moral. Dar, ]n virtutea iconomiei divine, tot ele anun@[ un nou m_ntuitor.
T. M.: ΓÇ₧r[zboinic viteazΓÇ¥.
Galaad era numele unei regiuni, dar ]n 5, 17 pare a fi numele unui trib. }n acest caz, ΓÇ₧GalaadΓÇ¥ din textul de fa@[ este un eponim: Ieftae e un bastard pe care o desfr_nat[ ]l d[ruie\te Galaadi@ilor prin Galaad. Nefiind copil legitim, el nu avea drept de mo\tenire, fapt pentru care sΓÇÖa refugiat ]n Tob.
}n cele ce urmeaz[, Ieftae aduce argumente: 1) de ordin istoric: Israel nu a intrat ]n Canaan ca un cuceritor care, pur \i simplu, invadeaz[ un teritoriu, ci ca un proprietar care nu cere altceva dec_t s[-\i croiasc[ drum c[tre locul din care plecase (vv. 15-22); 2) de ordin religios: fiecare popor mo\tene\te teritoriul pe care i l-a h[r[zit divinitatea ]n care crede (vv. 23-24); 3) de ordin juridic, \i anume principiul prescrip@iei: dac[ un teritoriu nu e revendicat de nimeni pe o anumit[ durat[, el devine proprietatea celui care ]l folose\te (vv. 25-26).
F[g[duin@ele nu erau obligatorii ]n Israel, dar, odat[ f[cute, trebuiau duse la ]ndeplinire. F[g[duin@a este, de obicei, condi@ionat[, av_nd caracterul unui contract ]ntre om \i Dumnezeu; primul exemplu de acest fel ni-l ofer[ Iacob (Fc 28, 20-22). Sacrificiile umane erau ]ns[ interzise prin lege, \i tocmai ]n aceasta const[ insolitul f[g[duin@ei lui Ieftae, explicabil[ numai prin marea miz[ pe care el o pune ]n joc: victoria asupra Amoni@ilor: dac[ Dumnezeu ]i va d[rui ceea ce e mai bun, el nu-I poate oferi, ]n schimb, dec_t tot ceea ce e mai bun! Cu toate acestea, votul s[u e f[cut ]n prip[ \i e greu de presupus c[ sΓÇÖa g_ndit la propria sa fiic[.
Ieftae ]\i d[ seama c[ pre@ul victoriei e prea mare \i c[ toat[ bucuria lui sΓÇÖa spulberat. Cu toate acestea, r[m_ne neclintit ]n credin@[ \i onoare.
De\i tat[l nu-i explic[ anume despre ce e vorba, copila pricepe \i-\i asum[ jertfa.
Aici arta naratorului e des[v_r\it[: de\i e vorba de un holocaust (]njunghierea victimei \i arderea ei total[, p_n[ la cenu\[), autorul evit[ ispita unui tablou dramatic, r[scolitor, terifiant (ca acela al Ifigeniei din opera lui Euripide), \i expediaz[ totul ]n c_teva cuvinte seci \i concludente, apel_nd la imagina@ia \i participarea l[untric[ a cititorului.
Acest obicei e men@ionat numai aici ]n V. T., \i e probabil c[ nΓÇÖa avut via@[ lung[. Dincolo \i deasupra lui, ]ns[, acest cr_mpei de istorie deschide perspectiva unei ample analize teologice: Dumnezeu accept[ provocarea omului, accept_nd ]n acela\i timp \i solu@ia. Dilematic: salveaz[ o fiin@[ uman[ sacrific_ndu-|i poporul, sau }\i salveaz[ poporul sacrific_nd o fiin@[ uman[?... Mult mai t_rziu, arhiereul Caiafa, inspirat de Dumnezeu, va enun@a principiul c[ ΓÇ₧de folos ne este s[ moar[ un om (adic[ Iisus, n. n.) pentru popor, iar nu tot neamul s[ piar[ΓÇ¥ (In 11, 50).
#efon (men@ionat ]n Nm 26, 15): ora\ ]n teritoriul lui Gad, ]n Transiordania, la nord de Sucot.
T. M.: „Acela zicea: «Sibbolet»” (se vede c[ Efraimi@ii, asemenea grecilor, nu-l puteau pronun@a pe „|”). „|ibbolet” ]nseamn[ „spic”.
Nazireul era ]n Israel b[rbatul (foarte rar femeia) care I se dedica ]n mod special lui Dumnezeu ΓÇö pe via@[ sau pe termen limitat ΓÇö, f[g[duind s[ nu-\i taie p[rul, s[ nu bea vin sau b[uturi tari \i s[ nu se ating[ de cadavre. Nazireatul implica, pe toat[ durata lui, \i o anume sfin@enie. Regulile nazireatului au fost instituite prin legea lui Moise (Nm 6, 1-21). Nazireul era, a\adar, un harismatic, ]nzestrat cu daruri dumnezeie\ti \i avea de ]ndeplinit o misiune sacr[: profet, ]n cazul lui Samuel; apostol, ]n cazul lui Pavel; r[zboinic, ]n cazul lui Samson; acesta din urm[ a fost r_nduit astfel chiar de Dumnezeu, a\a cum arat[ textul de fa@[.
Lucrurile necurate erau cele interzise prin legea lui Moise.
Desigur, restric@iile impuse femeii (v. 4) erau numai pentru durata sarcinii; ale copilului, ]ns[, pe via@[ (cu toate c[ acesta nu le va respecta!).
R[spuns identic cu acela pe care ]ngerul Domnului i-l d[duse lui Iacob la aceea\i ]ntrebare (Fc 32, 29).
ΓÇ₧Nu va putea omul s[-Mi vad[ fa@a \i s[ tr[iasc[ΓÇ¥ (I\ 33, 20).
Samson (]n ebraic[) ]nseamn[ ΓÇ₧SoareΓÇ¥ (sau ΓÇ₧SolarulΓÇ¥, ΓÇ₧Cel-ce-vine-din SoareΓÇ¥) \i era un nume obi\nuit la popula@ia canaanean[.
Sensul exact al verbului synekporévomai (folosit numai aici ]n V. T.) este: „a ]nainta (a avansa) ]mpreun[ cu”. A\adar, impulsul nu venea de la Samson, cu efect asupra Duhului, ci invers. T. M.: „|i Duhul Domnului a ]nceput s[-l st_rneasc[” (s[-l agite, s[-l r[scoleasc[).
Timna: or[\el ]n @inutul lui Dan, la hotarul cu @inutul lui Iuda, cucerit de Filisteni. Era situat, cumva, ]n ΓÇ₧@ara de josΓÇ¥, ceea ce explic[ termenii ΓÇ₧sΓÇÖa cobor_tΓÇ¥, ΓÇ₧sΓÇÖa suitΓÇ¥ (ca ]n rela@ia Ierihon-Ierusalim).
ΓÇ₧... printre fiicele fra@ilor t[iΓÇ¥ ]nseamn[: printre tinerele de acela\i neam cu tine (din acela\i trib sau clan).
Este evident[ nota de dispre@ a primilor fa@[ de ΓÇ₧cei net[ia@i-]mprejurΓÇ¥.
Cererea lui Samson, aparent capricioas[, f[cea parte din planul lui Dumnezeu.
hállomai: „a s[ri”, „a se n[pusti”, „a se arunca”, „a se repezi” (asupra cuiva); cuv_nt rar ]n V. T. ; asociat cu „Duhul Domnului” e folosit numai aici \i ]n 15, 14.
Un roi de albine s[lbatice ]\i f[cuse ΓÇ₧buduroiΓÇ¥ din h_rca leului care, ]ntre timp, devenise schelet.
}n@elesul propriu al cuv_ntului nymfagog├│s: ΓÇ₧cel ce, la nunt[, conduce mireasa la mirele eiΓÇ¥; deci, un intim \i om de ]ncredere al mirelui; ]n tradi@ia popular[ rom_neasc[: ΓÇ₧frate de m_n[ΓÇ¥. Termen folosit \i la Fc 21, 22 (vezi nota).
SΓÇÖar traduce dup[ T. M.: ΓÇ₧D_lma-F[lciiΓÇ¥. Dup[ LXX: ΓÇ₧Ridicarea-F[lciiΓÇ¥.
DintrΓÇÖun schelet de leu, miere, dintrΓÇÖun schelet de asin, ap[, iat[ puterea lui Dumnezeu de a converti simbolurile mor@ii ]n via@[ aievea. T. M.: ΓÇ₧Dumnezeu a despicat st_nca din Lehi \i a ie\it ap[ΓÇ¥.
ΓÇ₧Fir de urzeal[ΓÇ¥: de obicei, fir de tort (in sau c_nep[), puternic, rezistent.
Dup[ c_t se pare, sl[birea fizic[ era asociat[ cu demobilizarea interioar[ prin aceea c[ chipul femeii se ar[ta deja triumf[tor, a\a cum Samson avea s[-l vad[ c_nd se va trezi.
Aceasta putea fi o r_\ni@[ (moar[) pentru cereale sau pentru piatr[. Regele Sedechia va avea aceea\i soart[: dup[ ce-i va scoate ochii \i-l va ]nc[tu\a, Nabucodonosor ]l va @ine, pentru tot restul vie@ii, ΓÇ₧]n casa moriiΓÇ¥ (Ir 52, 11). Munc[ umilitoare, rezervat[, de obicei, femeilor \i sclavilor.
Scena se petrece ]n marele templu al lui Dagon.
Textual: „Adonai, Iahvé”.
Tot acest episod (ca \i capitolul urm[tor) ilustreaz[ starea de confuzie care domnea atunci ]n Israel, de la debusolarea credin@ei p_n[ la pervertirea moravurilor.
Centrele cultice fiind foarte pu@ine ]n Israel (|ilo, Ghilgal, Betel, Mi@pa), oamenii au ]nceput s[ cread[ c[ fiecare ]\i poate face un loca\ de ]nchinare pe cont propriu, cu obiecte, ΓÇ₧sacreΓÇ¥ \i cu o ΓÇ₧preo@ieΓÇ¥ improvizat[.
ΓÇ₧EfodΓÇ¥: un fel de buzunar din @es[tur[ ]n care erau @inu@i, probabil, sor@ii prin care se f[cea consultarea zeilor.
ΓÇ₧TerafimiΓÇ¥: zei casnici, ocrotitori ai familiei, ale c[ror chipuri str[juiau vatra. Mici ca dimensiuni, ei puteau fi fura@i, ceea ce f[cuse, c_ndva, Rahela (vezi Fc 31, 19).
Pun_nd anarhia pe seama lipsei de autoritate statal[, autorul crede c[ numai instaurarea monarhiei ar putea solu@iona criza. Din p[cate, istoria regilor lui Israel avea s[-i dea dreptate doar par@ial.
}n realitate, fiii lui Dan ]\i primiser[ partea, dar nΓÇÖau fost ]n stare s[ \i-o @in[, datorit[ faptului c[ Amoreii i-au ]mpins c[tre munte (1, 34).
Lai\, denumit mai t_rziu Dan: un mic stat aramaic, locuit de cet[@eni pa\nici, care se ]ndeletniceau mai degrab[ cu negustoria dec_t cu politica.
Vezi 17, 5.
Textul din 17, 4-5, ambiguu, pare a vorbi de un singur idol, probabil un chip cioplit ]n lemn \i ]mbr[cat apoi, prin turnare, cu argint. Aici ]ns[ e vorba de doi.
Literal: ΓÇ₧... l-au ]ntrebat de paceΓÇ¥.
DintrΓÇÖo eroare de transcriere, ]n LXX: ΓÇ₧fiul lui ManaseΓÇ¥ Se \tie ]ns[ c[ Gher\om era fiul lui Moise (I\ 2, 22).
Poate fi vorba de prima deportare ordonat[ de Tiglatfalasar al III-lea ]n anul 734 (sau 733) ]. H.
Men@iune menit[ s[ arate cauza dec[derii politice \i morale a lui Israel.
Literal: ΓÇ₧o femeie @iitoareΓÇ¥. }n contextul vremii, cuv_ntul ΓÇ₧@iitoareΓÇ¥ nu avea ]n el nimic infamant; aceasta era un fel de ΓÇ₧so@ie suplimentar[ΓÇ¥, cu un statut aparte. Avraam avusese mai multe @iitoare (Fc 25, 6), Ghedeon avusese \i el una (Jd 8, 31).
Din Betleemul lui Iuda, altul dec_t Betleemul lui Zabulon (Ios 19, 15) plecase \i levitul ad[postit de Mica (17, 7-8).
stratévo = „a servi sau a se comporta ca un osta\” (cu grij[ pentru rezisten@a lui fizic[). Argument menit s[ conving[.
Ierusalimul se numea, de mult[ vreme, Ierusalim, dar autorul ]l nume\te Iebus, adic[ ora\ locuit de Iebusei (vezi Ios 15, 8), preg[tind astfel urm[toarele dou[ versete.
De la Betleem la Ierusalim sunt cam dou[ ore de mers.
Ghibeea: cetate situat[ la 6 km nord de Ierusalim.
De aici, istorisirea e un ecou al episodului din Fc 19, 2-11, ]nt_mplare care a dus la nimicirea Sodomei \i Gomorei.
Sp[larea picioarelor f[cea parte din ritualul ospe@iei.
ΓÇ₧A cunoa\teΓÇ¥ are aici sensul biblic: a avea rela@ii intime. A\adar, e vorba, ca \i ]n Sodoma, de homosexuali.
Un altar al Domnului se afla ]n Mi@pa lui Veniamin (care nu trebuie confundat[ cu Mi@pa Galaadului). De altfel, redactarea acestui capitol e defectuoas[; text ]nc[rcat, deseori redundant sau lacunar, cu o seam[ de inadverten@e \i exager[ri (inclusiv num[rul participan@ilor la r[zboi, din ambele p[r@i).
Din istorisirea ]n sine a evenimentului nu reiese aceast[ inten@ie; levitul are ]n minte, probabil, violen@a cu care fusese ]mpresurat[ casa.
Poporul \tie, totu\i, c[ nu e vorba de o simpl[ tentativ[ de omor, ci de o fapt[ infamant[ care se r[sfr_nge asupra ]ntregului Israel.
L-au ]ntrebat, probabil, prin Urim \i Turim, modalitatea preo@easc[ de a cunoa\te voia lui Dumnezeu (vezi v. 28). Men@iunea introduce ideea c[ r[zboiul care va ]ncepe, de\i fratricid, e un r[zboi sf_nt, menit s[ aplice justi@ia divin[.
Iuda: tribul lui Iuda.
Strategie dup[ modelul cuceririi cet[@ii Ai (Ios 8, 3-25).
Drumul se bifurc[ la aproximativ 6 km nord-vest de Ghibeea.
Baal-Tamar: localitate la nord-vest de Ghibeea.
Rimon: la cca 50 km nord-est de Ghibeea.
Campania lui Israel ]mpotriva lui Veniamin fusese, practic, un r[zboi de exterminare.
Poate fi vorba de s[rb[toarea recoltei (Lv 23, 39).
Textual: ΓÇ₧... la voiΓÇ¥. Corectat dup[ T. M.
Concluzie care preg[te\te epoca regilor lui Israel.
