Nabucodonosor a domnit ]ntre 604 \i 562; a\adar, istorisirea ]ncepe cu anul 592. Totu\i, la aceast[ dat[ Nabucodonosor nu putea domni ]n Ninive, deoarece aceasta fusese distrus[ ]n 612 de c[tre for@ele reunite ale Babilonienilor \i Mezilor, sub dubla comand[ a lui Nabopolasar \i Cinaxar. De altfel, el nu a purtat niciodat[ titulatura de ΓÇ₧rege al AsirienilorΓÇ¥.
Acest Arpaxad nu ne este cunoscut din alte documente.
Ragau poate fi identic cu Reghe\ul din Cartea lui Tobit.
ΓÇ₧ElimeiiΓÇ¥ erau locuitorii Elamului, nume pomenit la Fc 10, 22; a\adar, Elami@ii.
Porunca li se adresa tuturor popoarelor de la vest de Eufrat; ΓÇ₧@[rmul m[riiΓÇ¥: litoralul Palestinei.
ΓÇ₧Hotarele celor dou[ m[riΓÇ¥: e greu de \tiut dac[ e vorba de Mediterana \i Marea Ro\ie sau de confluen@a Nilului cu Mediterana.
587-586 ]. H.
ΓÇ₧A preg[ti p[m_nt \i ap[ΓÇ¥: ΓÇ₧a fi gata s[ se supun[ΓÇ¥; expresie persan[, pe care o cunoa\tem \i de la Herodot; preluat[ de Eminescu, desigur, din Biblia lui |erban: (ΓÇ₧... s[-mi g[teasc[ mie p[m_nt \i ap[ΓÇ¥) \i folosit[ ]n Scrisoarea III.
ΓÇ₧PoverileΓÇ¥: enormele cantit[@i de provizii.
Bectelet: localitate necunoscut[; contextul o situeaz[ ]n Cilicia, regiune pe coasta de sud-est a Asiei Mici (patria Sf_ntului Apostol Pavel).
Itinerarul din versetele 23-28 e destul de sinuos \i, ca atare, greu de identificat \i urm[rit; accentul ]ns[ cade pe groz[viile invaziei.
Adic[ pe litoralul palestinian al Mediteranei; pe acesta se aflau \i marile cet[@i Tir \i Sidon.
ΓÇ₧Oameni de ajutorΓÇ¥: localnici gata s[ colaboreze.
ΓÇ₧Tufi\uriΓÇ¥: locuri sacre, unde localnicii ]\i adorau zeii; Olofern preg[te\te cultul lui Nabucodonosor.
Regele-zeu f[cea parte din universul religios al popoarelor orientale (inclusiv Egiptenii). De aceast[ tradi@ie se va folosi \i Alexandru cel Mare, iar exemplul s[u va fi preluat de cezarii Romei, ]ncep_nd cu Octavian August, care-\i va revendica atributul de divus. Aceast[ ΓÇ₧apoteoz[ imperial[ΓÇ¥ va st_rni \i alimenta conflictul dintre suveranii Romei \i cre\tini.
Dotan (men@ionat ]n Fc 37, 17): localitate situat[ la cca 15 km nord de Samaria.
}n Neemia 12, 10, 26 e pomenit un Ioachim, ca descendent al preo@ilor care se ]ntorseser[ ]mpreun[ cu Ezdra din robia babilonic[.
}ncingerea coapselor cu p_nz[ de sac era semn de triste@e \i doliu.
ΓÇ₧SatrapiΓÇ¥: termen mult prea generos pentru guvernatorii micilor @inuturi riverane; ]n imperiul persan, satrapii erau reprezentan@ii regelui ]n teritorii vaste \i aveau puteri foarte mari.
Ceea ce urmeaz[ e un rezumat corect al istoriei poporului evreu, cu motiva@ii teologice pertinente; nu e de mirare c[ el a st_rnit m_nia ascult[torilor.
Adic[: ΓÇ₧mercenari ai lui IsraelΓÇ¥.
Din toat[ istorisirea lui Ahior, Olofern re@ine nota infamant[ asupra unui popor venit din Egipt (Egiptul fiind ve\nicul rival al imperiilor din st_nga Eufratului).
Betulia: cetate necunoscut[. E posibil ca numele ei s[ fie simbolic, de la Betel (= ΓÇ₧Casa lui DumnezeuΓÇ¥), localitate emblematic[ pentru fiii lui Israel. Contextul o situeaz[ pe un platou al muntelui, dominat de un promontoriu.
Profetul Daniel vorbise despre ΓÇ₧sfin@ii Celui-Prea]naltΓÇ¥ (Dn 7, 25).
Adic[ vor face s[ nu mai r[m_n[ nimic, a\a cum un c_ine linge \i ultimele r[m[\i@e de pe fundul blidului.
E vorba de Edomi@i, urma\ii lui Esau (care se numea \i Edom ΓÇö Fc 25, 30).
= A\a cum f[cuser[ o bun[ parte din popoarele ]nvecinate (vezi 2, 28 ΓÇö 3, 1-4).
ΓÇ₧A vindeΓÇ¥ poporul: a-l abandona ]n m_na du\manului. Psalmistul ]nsu\i exclamase: ΓÇ₧Tu #i-ai v_ndut poporul pe pre@ de nimic \i nici un c_\tig nΓÇÖa ie\it din vinderea noastr[ΓÇ¥ (Ps 43, 12).
Sentimentul culpabilit[@ii colective, prin solidaritatea dintre genera@ii.
Iudita ]nseamn[ ΓÇ₧EvreicaΓÇ¥, nume ideal pentru o eroin[ a fiilor lui Avraam.
Genealogie bogat[, menit[ s[ ateste ob_r\ia nobiliar[ a Iuditei.
E vorba de o insola@ie.
Al[turi de viclenie, frumuse@ea fizic[ va fi principala arm[ a Iuditei ]n demersul ei de salvatoare a fiilor lui Israel. Acelea\i arme: Estera.
}n cele ce urmeaz[, Iudita face o apologie a autorit[@ii lui Dumnezeu, c[reia nici o autoritate omeneasc[ nu i se poate substitui.
Dac[ p[catul idolatriei a cauzat pedepsirea poporului, men@inerea \i puritatea monoteismului sunt garan@ia asisten@ei lui Dumnezeu.
Muntele Betuliei e un punct strategic crucial: dac[ str[pung str_mtorile, du\manii au acces la tot restul @[rii.
Uneori, robia e isp[\ire izb[vitoare, plata unei r[scump[r[ri; nu va fi cazul cu aceasta.
}n@elepciunea \i priceperea: principalele calit[@i ale omului care g_nde\te corect \i-\i converte\te g_ndirea ]n fapt[. Acestea erau \i ]nsu\irile lui Solomon.
Un Simeon nu e men@ionat ]n genealogia din 8, 1, dar ]n Nm 1, 6 se afl[ un |elumiel, care aici ar putea fi Salumiel. Pe de alt[ parte, Ozia\, mai-marele Betuliei, era din tribul lui Simeon (6, 15).
A\adar, hot[r_rile (judec[@ile) lui Dumnezeu nu ]nseamn[ predestinare, ci pre\tiin@[ (vezi \i nota de la Ir 1, 5).
Adic[ avanpostul g[rzilor asiriene.
Sfetnicii lui Olofern ]i spuseser[ acestuia c[, ]nvin\i, fiii lui Israel ]i vor fi armatei asiriene ΓÇ₧ca un dumicatΓÇ¥ (5, 24).
Cortul lui Olofern era o adev[rat[ re\edin@[: tind[, sal[ de consiliu, sufragerie, dormitor.
Iudita \tie c[ argumentul religios ΓÇö invocat \i de Ahior ΓÇö e singurul care poate convinge; numai c[ ea ]ntoarce faptele pe dos.
ΓÇ₧Un om de r_ndΓÇ¥: un laic.
Interdic@ie inventat[ de Iudita.
ΓÇ₧... ]@i vor fi da@iΓÇ¥: preda@i de c[tre Dumnezeu, care nu nimice\te direct, ci prin instrumentele Sale.
Viroag[: vale mic[, r_poas[; albia cu maluri abrupte a unui p_r_u secat.
Iudita ]\i atribuie darul pre\tiin@ei, dar nu ca pe ceva natural, ci dat de Dumnezeu.
Din scrupule religioase, Daniel \i prietenii s[i au f[cut la fel, refuz_nd s[ m[n_nce din bucatele de la masa regelui (Dn 1, 8).
