}nceputul c[r@ii are tonul unei continu[ri a Deuterono-mului: Iosua e un personaj deja cunoscut.
Sensul principal al cuv_ntului hipourg├│s (folosit numai aici ]n V. T.) este ΓÇ₧cel ce asist[ (pe cineva)ΓÇ¥, ΓÇ₧cel ce ajut[ΓÇ¥, ΓÇ₧auxiliarΓÇ¥.
ΓÇ₧PustiulΓÇ¥: @inutul Negheb, ]n sudul Iudeii.
Mun@ii Antiliban la nord, Neghebul la sud, Eufratul la est \i Mediterana la vest: ]ntinderea ideal[ a @[rii Canaanului.
ΓÇ₧ScribiiΓÇ¥: func@ionari \tiutori de carte, la dispozi@ia conduc[torilor politici sau religio\i.
Triburile lui Ruben \i Gad, precum \i jum[tate din acela al lui Manase, aveau deja a\ez[ri statornice, ]nc[ din vremea lui Moise (vezi Dt 3, 12-13).
Ierihon: principala cetate a Canaanului, situat[ la cap[tul sudic al V[ii Iordanului, localitate din care ast[zi au r[mas doar ruinele pe care le cerceteaz[ arheologii. (Noul Ierihon, acela al Noului Testament, a fost ridicat de c[tre Irod cel Mare pe un alt amplasament.)
E vorba de un acoperi\ de cas[ palestinian[, drept \i ]ntins ca o teras[.
= Trimi\ii regelui.
A fost ]nchis[ poarta cet[@ii, ceea ce a obligat-o pe femeie s[-\i scape proteja@ii pe fereastra din zid (v. 15).
= Spionii.
T. M. completeaz[: ΓÇ₧... i-a cobor_t cu o funie pe fereastr[, c[ci ]i era casa ]n zidul cet[@ii \i ]n zidul cet[@ii locuiaΓÇ¥.
Formul[ a unui jur[m_nt condi@ionat de pozi@ia p[r@ii celeilalte; ]n cazul de fa@[, condi@ia const[ ]n instruc@iunile ce urmeaz[.
Cei doi spioni nu aduceau informa@ii de ordin militar sau economic, ci asupra st[rii de spirit a locuitorilor; important[ era demobilizarea interioar[ a acestora, ceea ce-l va face pe Iosua s[ adopte o strategie corespunz[toare. Totul va ]ncepe de la desfr_nata Rahab, eroina acestui episod, care se va desprinde de neamul ei \i va deveni o fiic[ a lui Israel, ]nscriindu-se chiar ]n arborele genealogic al lui Iosif, logodnicul Mariei (vezi Mt 1, 5).
T. M. precizeaz[: ΓÇ₧... el \i to@i fiii lui IsraelΓÇ¥.
Despre chivot vezi nota de la I\ 25, 10.
Distan@[ de aproximativ un kilometru. Prin legea lui Moise, oamenii din popor nu aveau voie s[ se apropie de lucrurile sfinte; pe de alt[ parte, se cerea evitat[ ]mbulzeala \i, deci, lipsa de perspectiv[.
Locuitorii Ierihonului ΓÇö inclusiv Rahab (vezi 2, 10) ΓÇö aflaser[ de minunata trecere a Israeli@ilor prin Marea Ro\ie. Acum \i aici se petrece o minune asem[n[toare: ambele sunt f[cute de unul \i acela\i Dumnezeu ]n favoarea unuia \i aceluia\i popor. Demobilizarea l[untric[ a adversarilor din fa@[ va spori.
Deci, doisprezece.
Primele dou[sprezece pietre au fost str[mutate ]n tab[ra din Ghilgal (vezi v. 20). T. M.: ΓÇ₧... cu preo@ii ]n fruntea poporuluiΓÇ¥.
Luna Nisan (martie-aprilie). }n ziua a zecea a acestei luni ]ncepeau preg[tirile pentru serbarea Pa\tilor (vezi I\ 12, 3), eveniment ce va avea loc, \i aici, ]n cur_nd.
Ghilgal (al c[rui nume ]nseamn[ ΓÇ₧cerc de pietreΓÇ¥) devine punct de pornire \i centru de referin@[ pentru cucerirea Canaanului. Din vechea a\ezare nu se mai vede aproape nimic.
T. M.: ΓÇ₧Dealul Prepu@urilorΓÇ¥. Circumcizia era practicat[, din timpuri str[vechi, \i de unii b[\tina\i ai Canaanului.
T. M.: ΓÇ₧... patruzeci de aniΓÇ¥: cifr[ rotund[ pentru durata r[t[cirii lui Israel prin pustiu; ]n fapt, durata unei genera@ii.
Vechea genera@ie, care ]nc[ mai purta tarele \i nostalgia Egiptului idolatru, fusese r_nduit[ s[ moar[ pe drum; acum legea circumciziei i se aplica noii genera@ii, din care nu lipseau r[zboinicii.
ΓÇ₧Ocara EgiptuluiΓÇ¥: ru\inea de a nu fi circumcis (vezi Fc 34, 14).
Aceast[ ultim[ men@iune, proprie Septuagintei, prefigureaz[ metaforic c[derea Ierihonului, care se va petrece cur_nd.
Adic[ ]n preajma Ierihonului, aproape de Ierihon (]n Ghilgal).
T. M. adaug[: ΓÇ₧|i Iosua a f[cut a\aΓÇ¥. Episodul reitereaz[ momentul similar din I\ 3, 5, atest_ndu-l pe Iosua ca urma\ legitim al lui Moise.
Versetul 4: text lacunar ]n LXX \i preluat din T. M.
Literal: „... }i va fi anatema Domnului”. Substantivul anáthema ]nseamn[, pe de-o parte, „ofrand[ adus[ Divinit[@ii ca urmare a unei f[g[duin@e” (ofrand[ votiv[) \i, pe de alta, „blestem”. Ca \i ]n vremea lui Moise, prada de r[zboi (oameni \i bunuri) }i era f[g[duit[ ]n ]ntregime Domnului, cuceritorii neav_nd dreptul s[-\i ]nsu\easc[ absolut nimic. Dar, pentru ca nu cumva ei s[ fie ispiti@i s’o fac[, prada era „nimicit[ de istov”, adic[ distrus[ ]n ]ntregime. }n func@ie de context, „a anatemiza” sau „a da anatemei” se traduce „a oferi ]n dar”, „a afierosi”, sau „a nimici”, „a da pierz[rii”. Un om anatemizat (sau dat anatemei) e blestemat s[ piar[.
Cercet[rile arheologice au constatat c[ vechiul Ierihon avea dou[ r_nduri de ziduri, exterior \i interior, \i c[ ele, ]ntrΓÇÖadev[r, sΓÇÖau pr[bu\it pe propriile lor temelii. Cei mai pu@in credincio\i, f[r[ s[ exclud[ interven@ia lui Dumnezeu, b[nuiesc c[ a fost un cutremur; pe de alt[ parte, se poate prezuma c[, f[c_nd leg[tura ]ntre un strig[t puternic, multiplu \i simultan \i pr[bu\irea zidurilor, Dumnezeu i-a descoperit omului, pentru prima oar[, fenomenul de rezonan@[. C_t prive\te cele \ase zile precedente, ele erau parte din r[zboiul psihologic, menit s[ sporeasc[, p_n[ la paroxism, spaima celor ce priveau ni\te procesiuni aparent neagresive, f[r[ s[ \tie ce se poate ]nt_mpla.
Tab[ra fiilor lui Israel era loc sacru, ]n care p[g_nii nu aveau acces.
Cercet[rile arheologice au descoperit \i urmele incendiului. R[m[\i@ele din gropile de gr_u indic[ faptul c[ luarea Ierihonului sΓÇÖa petrecut cur_nd dup[ seceri\.
Acest blestem sΓÇÖa ]mplinit ]n secolul IX ]. H., c_nd Hiel din Betel a ]ncercat s[ rezideasc[ Ierihonul (vezi 3 Rg 16, 34).
Vezi nota de la 6, 17.
P[catul unuia singur sΓÇÖa r[sfr_nt asupra tuturor. Acest p[cat va fi pricina tainic[ a ]nfr_ngerii din istorisirea care urmeaz[.
ΓÇ₧AiΓÇ¥ ]nseamn[ ΓÇ₧RuinaΓÇ¥; cercet[rile arheologice l-au identificat la doi kilometri sud-est de Betel (cca 15 km nord de Ierusalim).
Literal: ΓÇ₧\i-a ]ntors grumazulΓÇ¥.
T. M. adaug[: ΓÇ₧|i dup[ ce i-au ucis cu pietre i-au ars cu focΓÇ¥ (concordan@[ cu v. 15).
}n ebraic[: ΓÇ₧Valea NefericiriiΓÇ¥.
T. M. adaug[: ΓÇ₧|i a a\ezat tab[ra spre miaz[noapte de Ai; iar ]ntre el \i Ai era o valeΓÇ¥.
Versetul 13: text lacunar ]n LXX; preluat din T. M.
T. M. adaug[: ΓÇ₧... c[ci poporul care fugea spre pustiu se ]ntorsese ]mpotriva celor ce-l urm[reauΓÇ¥.
Versetul 26: text lacunar ]n LXX; preluat din T. M.
}n textul Septuagintei, versetele urm[toare (30-35) ale acestui capitol sunt inserate ]n capitolul urm[tor drept versetele 2b-2f. Versiunea de fa@[ le introduce aici, ]n concordan@[ nu numai cu Textul Masoretic, ci \i cu vechile edi@ii rom_ne\ti.
Muntele Ebal se afl[ la nord de Sichem \i are o ]n[l@ime de 938 m.
De ce pietre ]ntregi?: Pentru c[ cele cioplite erau profanate de unealta omului \i, pe de alt[ parte, puteau fi luate drept idoli (chipuri cioplite).
Din ΓÇ₧arderea-de-totΓÇ¥ (holocaust) nu r[m_nea dec_t scrumul, cenu\a; din ΓÇ₧jertfaΓÇ¥ propriu-zis[ era ars[ doar o parte, cealalt[ r[m_n_nd ]n folosin@a preo@ilor.
= Altele dec_t acelea ale jertfelnicului.
E vorba de un dublet al Deuteronomului, copiat din cartea pe care o p[strau preo@ii-levi@i, prescrip@ie consemnat[ ]n Dt 17, 18.
ΓÇ₧Str[iniiΓÇ¥ sau ΓÇ₧veneticiiΓÇ¥ erau p[g_ni accepta@i ]n ob\tea lui Israel ca reziden@i, adic[ pe cale de a se converti; prozeli@i.
Gabaoni@ii credeau c[ viclenia strategic[ cu care Iosua cucerise Aiul le poate servi drept model!
Aialonul: localitate situat[ la 15 km vest de Gabaon.
T. M. adaug[: ΓÇ₧Oare nu despre aceasta se scrie ]n Cartea Dreptului?ΓÇ¥ ΓÇ₧Cartea DreptuluiΓÇ¥ (men@ionat[ \i ]n 2 Rg 1, 18) era, dup[ toate probabilit[@ile, un poem eroic care sΓÇÖa pierdut, a\a cum pierdut[ era \i ΓÇ₧Cartea R[zboaielor DomnuluiΓÇ¥ (vezi nota de la Nm 21, 15). A\adar, Iosua preia citatul \i i-L roste\te Domnului ca pe o rug[ciune.
Aceasta ar ]nsemna o zi ]n plus, f[r[ s[ fi fost precedat[ de o noapte. Iosua urm[rea o victorie total[ ]ntrΓÇÖun r[zboi foarte greu (cinci armate contra una), iar pentru aceasta avea nevoie de timp. Ca orice alt[ minune din Sf_nta Scriptur[, \i aceasta trebuie acceptat[ ca atare, printrΓÇÖun act de credin@[ pur[; orice ]ncercare de a o explica ra@ional e sortit[ e\ecului.
Macheda (men@ionat[ \i ]n v. 10) se afla la sud de Gabaon, ]ntre Lachi\ \i Hebron. Nume cu rezonan@[ epic[, prin istorisirea care urmeaz[.
Adic[ s[ separe ariergarda de corpul o\tirii. Tactic[ folosit[ c_ndva de Amaleci@i ]mpotriva lui Israel (men@ionat[ ]n Dt 25, 18).
Israeli@ii, ve\nic pu\i pe c_rteal[ ]mpotriva mai-marilor lor ΓÇö \i a Domnului ΓÇö, nu aveau acum nici un motiv sΓÇÖo fac[. T. M.: ΓÇ₧|i nimeni nu \i-a ]ndreptat limba ]mpotriva fiilor lui IsraelΓÇ¥.
Gest simbolic al victoriei totale, obi\nuit la faraonii Egiptului \i regii Babilonului.
Campania-fulger a lui Iosua este relatat[ ]n \ase episoade scurte, redactate aproape la fel, ca ni\te rapoarte de lupt[, peste tot relief_ndu-se faptul c[ adev[ratul ]nving[tor este Domnul, Cel ce Se lupt[ de partea poporului S[u.
T. M. conchide ]n v. 43: ΓÇ₧Iar Iosua, \i tot Israelul cu el, sΓÇÖau ]ntors ]n tab[r[ la GhilgalΓÇ¥.
ΓÇ₧ChinarotΓÇ¥: variant[ a toponimului Chineret.
ΓÇ₧Apele MeromΓÇ¥: izvoare sau cursuri de ap[ situate ]n jum[tatea de nord a Galileii, dup[ toate probabilit[@ile la aproximativ 6 km nord-vest de localitatea Safed; zona ]n care Iosua a c_\tigat b[t[lia ]mpotriva unei noi coali@ii pales-tiniene.
T. M. adaug[: ΓÇ₧... ]n afar[ de Heveii care locuiau ]n GabaonΓÇ¥ (]n concordan@[ cu 9, 7).
Enachimii: popula@ie tribal[, descendent[ din Enac, str[mo\ul uria\ilor; cunoscu@i ]n V. T. \i drept ΓÇ₧fiii lui EnacΓÇ¥ (vezi Dt 1, 28 \i nota).
E vorba de Refaimi, care, asemenea Enachimilor, treceau drept uria\i.
ΓÇ₧... \i pe regele BeteluluiΓÇ¥: text lacunar ]n LXX; preluat din T. M.
Tribul lui Levi avea un statut special, stabilit de c[tre Moise (Nm 18, 21-24; Dt 10, 9); ei se ]ntre@ineau din ofrandele aduse lui Dumnezeu.
A doua fraz[ a acestui verset e preluat[ din T. M.
Sunt puse ]n aplicare instruc@iunile cuprinse ]n Nm 34, 16-29.
Pentru istoria spion[rii Canaanului vezi Nm 13-14.
LXX traduce: ΓÇ₧Izvoarele SoareluiΓÇ¥.
LXX traduce: ΓÇ₧Izvorul PiuaruluiΓÇ¥.
= Mediterana.
LXX traduce: ΓÇ₧Cetatea LiterelorΓÇ¥ (care poate fi \i ΓÇ₧Cetatea C[r@iiΓÇ¥ sau ΓÇ₧Cetatea ScribuluiΓÇ¥).
Literal: ΓÇ₧din NeghebΓÇ¥ (acesta fiind @inutul pustiu din sudul Palestinei).
}n realitate, sunt treizeci \i cinci. Se prezum[ c[ cineva a corectat lista celor dou[zeci \i nou[ de cet[@i ad[ug_nd ]nc[ \ase, dar neglij_nd s[ corecteze \i totalul.
Aceast[ ultim[ men@iune, proprie Septuagintei, se conjug[ cu cea asem[n[toare din 3 Rg 9, 16-17: Fiica lui Faraon devenise so@ia regelui Solomon.
|ilo, situat la 18 km nord de Betel, devine al doilea centru al fiilor lui Israel ]n Canaan, dup[ Ghilgal.
ΓÇ₧Cortul m[rturieiΓÇ¥: chivotul m[rturiei instituit de Moise ca semn al prezen@ei lui Dumnezeu (vezi I\ 25).
Au alc[tuit un plan al teritoriului, cet[@ile fiind puncte de reper.
Teritoriul tribului lui Simeon nu va avea hotare proprii, ci f[cea parte din lotul cel mare al tribului lui Iuda.
}n T. M. se adaug[: |aruhen. Explica@ia, ]n nota de la 15, 32.
Nici aici, totalul de dou[sprezece nu corespunde enu-mer[rii; asemenea, ]n T. M.
T. M. consemneaz[ \i totalul: \aisprezece cet[@i.
Am[nunt propriu Septuagintei.
T. M. conchide altfel: ΓÇ₧|i a\a sΓÇÖa ispr[vit ]mp[r@irea p[m_ntuluiΓÇ¥.
E vorba de azilul oferit uciga\ilor f[r[ voie, r_nduial[ stabilit[ prin legea dat[ lui Moise (I\ 21, 13).
ΓÇ₧Poarta cet[@iiΓÇ¥: ]n cetatea antic[, pia@a ]n care se @ineau adun[rile publice, se f[ceau tranzac@iile comerciale \i se judecau procesele.
Moartea arhiereului era prilej de amnistiere.
= Str[inii reziden@i sau prozeli@i.
}n T. M.: ΓÇ₧... \i Gat-Rimonul... ΓÇ¥; din eroare redac@ional[, repetarea numelui din versetul precedent.
Textual: ΓÇ₧... ]n pustiu, Miso... ΓÇ¥. PrintrΓÇÖo eroare ortografic[, numele pustiului devine nume de cetate. Corectat dup[ T. M.
Aceast[ ultim[ fraz[, proprie Septuagintei, este concluzia relat[rii din 5, 2-8.
Literal: ΓÇ₧]n aceste zile multeΓÇ¥: durata cuceririi Canaanului.
Construc@ie vizibil[ de departe.
ΓÇ₧Fiii lui IsraelΓÇ¥ (]n context): majoritatea triburilor israeliene ce se a\ezaser[ ]n dreapta Iordanului \i care mono-polizaser[ dreptul de a avea un altar de ]nchinare, cel din |ilo.
Acuza@ie grav[, exprimat[ prin termenul apostátes = „r[zvr[tit”, „rebel”, „cel ce se ridic[ sau st[ ]mpotriv[” (folosit \i ]n Nm 14, 9).
Aluzie la istorisirea din Nm 25: ajun\i ]n Moab, fiii lui Israel au c[zut ]n idolatrie, ador_ndu-l pe Baal-Peor, fapt pentru care au fost aspru pedepsi@i.
P[catul lui Acan, ]n 7, 1: nelegiuirea unui membru al comunit[@ii atrage pedepsirea ]ntregii comunit[@i.
Dumnezeul Dumnezeu: superlativul absolut pentru Cel ce este Domnul. T. M.: ΓÇ₧Dumnezeul dumnezeilorΓÇ¥.
Numele propriu-zis a disp[rut din Versiunea Ebraic[; T. M. ]l preia din Versiunea Siriac[; se presupune c[ el a fost „Ed”, adic[ „M[rturie”. }n LXX: Martírion = „M[rturie”. }n Fc 31, 47-48 cuv_ntul Galaad este tradus prin „Movila Martorului” (vezi nota). Pe de alt[ parte, T. M. pune denumirea nu pe seama lui Iosua, ci pe aceea a noilor ocupan@i ai Galaadului: „Acesta este m[rturie ]ntre noi c[ Domnul este Dumnezeul nostru”.
Neamestecul cu neamurile p[g_ne nu vizeaz[ puritatea s_ngelui (prozeli@ii erau ne-evrei care deveneau evrei prin adoptarea credin@ei), ci puritatea religioas[: neamul care-L pierde pe Dumnezeu va fi nimicit de cei f[r[ Dumnezeu. Cuv_ntarea lui Iosua este o puternic[ pledoarie pentru p[strarea monoteismului.
C[l[toria pe calea vie@ii e asem[nat[ cu o alergare continu[, care-\i accelereaz[ ritmul ]n ultima etap[. A\a o vedea \i Pavel, c[tre sf_r\itul vie@ii: ΓÇ₧... alergarea mi-am ]mplinit-oΓÇ¥; vezi 2 Tim 4, 7 (]n edi@ia revizuit[).
Eficien@a cuvintelor lui Dumnezeu poate fi evident[ prin stabilitatea lor. Ebr.: ΓÇ₧... nici un cuv_nt nΓÇÖa fost zadarnicΓÇ¥.
T. M. ]ncepe versetul cu condi@ionalul ΓÇ₧Dac[ΓÇ¥... \i conchide: ΓÇ₧... atunci se va aprinde asupra voastr[ m_nia Domnului \i ve@i pieri cur_nd din @ara aceasta bogat[ pe care vΓÇÖa dat-o DomnulΓÇ¥.
Sichem: loc sf_nt, de care era legat[ istoria patriarhilor. Iosua se str[mutase din |ilo.
Nu ]n fa@a cortului (care se afla ]n |ilo), ci ]n fa@a unui altar improvizat (vezi versetul 26).
Adic[ dincolo de Eufrat, ]n Mesopotamia.
}n T. M. fraza e precedat[ de: ΓÇ₧Dar Eu i-am trimis pe Moise \i pe Aaron... ΓÇ¥.
Registrul cuv_nt[rii se schimb[ de la vorbirea indirect[ la cea direct[.
T. M. adaug[: ΓÇ₧... iar ei au ie\it ]n fa@a voastr[ cu r[zboiΓÇ¥.
T. M. adaug[: ΓÇ₧din casa robiei \i a f[cut semne mari sub ochii no\tri... ΓÇ¥.
C[derea fiilor lui Israel ]n idolatrie era asem[nat[ cu infidelitatea unei femei fa@[ de so@ul ei, act care st_rne\te gelozia \i r[zbunarea acestuia. Tem[ anun@at[ ]n Dt 32, 21 \i reluat[, cu deosebit[ amploare, de aproape to@i profe@ii Vechiului Testament.
Textul sun[ a profe@ie neagr[, prevestind repetatele abateri de la monoteism ale fiilor lui Israel de-a lungul secolelor urm[toare. T. M. adaug[: „Ei au r[spuns: «Suntem martori!»”.
Ca reprezentant al lui Dumnezeu \i urma\ legitim al lui Moise, Iosua era ]ndrept[@it s[ continue opera legislativ[ a ]nainta\ului s[u.
Nu se \tie dac[ ΓÇ₧aceste cuvinteΓÇ¥ cuprindeau legea \i poruncile, sau cuv_nt[rile lui Iosua c[tre popor.
}n cartea Facerii 35, 4 se vorbe\te de ΓÇ₧stejarul de l_ng[ SichemΓÇ¥. Piatra pus[ acum de Iosua simboliza, pe de o parte, definitiva ]ngropare a idolilor \i, pe de alta, un altar de ]nchinare Domnului.
}ntruc_t Iosua prev[zuse c[derile idolatre ale fiilor lui Israel \i se delimitase de ace\tia (v. 15), el prefer[ s[ spun[: ΓÇ₧... Dumnezeului meuΓÇ¥. T. M.: ΓÇ₧... Dumnezeului vostruΓÇ¥.
Versetul 35 e propriu Septuagintei. Unii traduc[tori ai Textului Masoretic (BJ, OSTY) ]l insereaz[ ca not[ infra-paginal[.
