Ioil era un nume frecvent printre fiii lui Israel, cu ]nsemnarea „Iahvé este Dumnezeu”, dar el a intrat ]n circuitul culturii universale prin „fiul lui Petuel”, un p[rinte despre care nu \tim nimic, a\a cum neconsemnat[ ne r[m_ne biografia scriitorului, ]n afar[ de supozi@ia c[ era originar din regatul de sud (Iuda) \i c[ acolo \i-a desf[\urat activitatea. Nici despre epoca ]n care a tr[it nu avem nici un fel de informa@ie; datorit[ faptului c[, ]n canonul Vechiului Testament, cartea sa a fost a\ezat[ ]ntre Osea \i Amos, o seam[ de biografi ]l situeaz[ ]n secolul VIII ]. H. Nu lipsesc ]ns[ \i alte ipoteze.
De\i orizontul vizionar al lui Ioil se m[rgine\te la Iuda \i Ierusalim, opera sa (redus[, \i ea, la numai patru capitole) are o cert[ deschidere spre universalitate.
Dou[ sunt temele ei fundamentale: 1) Seceta \i invazia l[custelor (primele dou[ capitole); 2) Ziua Domnului \i Judecata (ultimele dou[ capitole).
Invazia l[custelor a putut fi un eveniment real, dar, a\a cum se petrece ]n istoria sacr[, evenimentul real cap[t[ o ]nc[rc[tur[ simbolic[ atunci c_nd este proiectat ]n perspectiva profetic[. El poate fi interpretat alegoric, ca prevestind invazia unor neamuri p[g_ne, dar \i apocaliptic, ca o succesiune de catastrofe ΓÇö umane \i cosmice ΓÇö ce vor preceda eshatonul. C_t despre ΓÇ₧ziua DomnuluiΓÇ¥ \i Judecata din valea lui Iosafat, caracterul lor universalist nu poate fi pus la ]ndoial[.
Nestemata operei lui Ioil r[m_ne ]ns[ prevestirea rev[rs[rii Duhului lui Dumnezeu peste toate categoriile de oameni, ceea ce ]nseamn[ prezen@a \i lucrarea harului divin ]n Biserica universal[ a lui Iisus Hristos. Prin aceasta, Ioil este numit, pe drept
