Cartea Judec[torilor face parte din scrierile istorice ale Vechiului Testament \i este continuarea c[r@ii lui Iosua Navi; a\a a fost considerat[ de la ]nceput \i a\a a fost r_nduit[ \i consacrat[ ΓÇö nu numai de tradi@ia iudaic[, dar \i de cea cre\tin[ ΓÇö ]n canonul biblic.
Cu toate acestea, citirea ei ]n prelungirea celei precedente e de natur[ s[ provoace nedumeriri. Evenimente care acolo se declar[ consumate (cuceriri de cet[@i \i teritorii, distribuirea p[m_ntului) apar aici ca tot at_tea ]nceputuri. Explica@ia const[ ]n aceea c[ dac[ Iosua a ocupat Canaanul dup[ un plan unitar, bine pus la punct, \i printrΓÇÖo campanie-fulger, desf[\urat[ din victorie ]n victorie, ]n perioada imediat urm[toare, aceea a judec[torilor, pe durata a 175 de ani (cca 1200-1025 ]. H.) a avut loc consolidarea ]nst[p_nirii, printrΓÇÖun proces lent, cu ]naint[ri \i retrageri, cu victorii \i ]nfr_ngeri, fiecare trib descurc_ndu-se pe cont propriu, uneori prin compromisuri umilitoare. Pe de alt[ parte, renun@_nd la principiul extermin[rii b[\tina\ilor \i accept_nd o coabitare mai mult sau mai pu@in pa\nic[, fiii lui Israel recad ]n idolatrie, st_rnind astfel m_nia Domnului lor, Care nu o dat[ Se declarase un ΓÇ₧Dumnezeu gelosΓÇ¥. }n consecin@[, pedeapsa divin[ este instrumentat[ prin c_teva popoare sau triburi precum Mesopotamienii, Moabi@ii, Filistenii, Madiani@ii, Amoni@ii, care-i h[r@uiesc \i-i asupresc pe ale\ii infideli. Ritmul acesta: p[cat-pedeaps[-c[in@[-m_ntuire poate fi urm[rit cu limpezime de-a lungul c[r@ii, el leg_ndu-se organic cu cele asem[n[toare de dinainte de judec[tori (epoca lui Moise) \i de dup[ ei (epoca regilor \i profe@ilor).
A\a se face c[ ]n marile momente de criz[ moral[, de disperare sau de c[in@[, Dumnezeu le trimite
