l-au îngropat în pe\tera din @arina Macpela, cea de lâng[ Mamvri, pe care Avraam o cump[rase, cu @arin[ cu tot, de la Efron Heteul, ca loc de veci.
14 Iosif s’a întors apoi în Egipt, el \i fra@ii lui \i to@i cei ce se suiser[ cu el s[-\i îngroape tat[l.
15Când îns[ fra@ii lui Iosif au v[zut c[ tat[l lor e mort, au zis: „S’ar putea ca Iosif s[-\i aduc[ aminte de nelegiuirea noastr[ \i s[-\i r[zbune r[ul pe care noi i l-am f[cut...”. 16 |i i-au trimis vorb[ lui Iosif, zicându-i: „Înainte de a muri, tat[l t[u a dat o stra\nic[ porunc[: 17 — A\a s[-i spune@i lui Iosif: Iart[-le [fra@ilor t[i] gre\ala \i p[catul, c[ r[u @i-au f[cut ei @ie... Iart[ deci gre\ala celor ce sunt robii Dumnezeului tat[lui t[u!” |i a plâns Iosif când i s’au spus acestea.
18 |i venind ei în\i\i la el, au zis: „Noi suntem, iat[, robii t[i”. 19 Dar Iosif le-a zis: „Nu v[ teme@i, fiindc[ \i eu sunt al lui Dumnezeu. 20Voi mi-a@i vrut mie r[ul, dar Dumnezeu mi-a vrut binele, a\a ca El s[ plineasc[ ceea ce se’ntâmpl[ acum: s[ @in[’n via@[ un popor numeros”. 21 |i le-a mai zis: „Nu v[ teme@i! Eu v[ voi hr[ni pân’la cap[t, pe voi \i pe copiii vo\tri”. |i i-a mângâiat \i le-a vorbit pe inima lor.
22 Iosif a locuit în Egipt, el \i fra@ii s[i \i toat[ casa tat[lui s[u. |i a tr[it Iosif o sut[ zece ani. 23 |i i-a v[zut Iosif pe urma\ii lui Efraim pân[ la al treilea neam; iar copiii lui Machir, fiul lui Manase, s’au n[scut pe genunchii lui Iosifc.
24 Iosif le-a vorbit a\a fra@ilor s[i: „Eu mor, dar pe voi v[ va cerceta Dumnezeu \i v[ va str[muta din p[mântul acesta în p[mântul pe care cu jur[mânt l-a f[g[duit Dumnezeu p[rin@ilor no\tri, lui Avraam \i lui Isaac \i lui Iacob”. 25 |i i-a jurat Iosif pe fiii lui Israel zicând: „Atunci, când v[ va cerceta Dumnezeu, aminti@i-v[ de osemintele mele \i duce@i-le cu voi!”
