îi hr[nea pe tat[l s[u \i pe fra@ii s[i \i toat[ casa tat[lui s[u, dându-le tuturor dup[ num[rul celor ce @ineau de ei.
13 În toat[ @ara îns[ nu mai era pâine, c[ci tare mult se’nte@ise foametea. #ara Egiptului \i @ara Canaanului se istoviser[ de foame. 14 Tot argintul ce se afla în @ara Egiptului \i’n @ara Canaanului l-a adunat Iosif pentru grâul pe care-l cump[rau; \i a adus Iosif tot argintul în casa lui Faraon.
15 Când cei din @ara Egiptului \i din @ara Canaanului \i-au cheltuit to@i banii, Egiptenii au venit to@i la Iosif \i au zis: „D[-ne pâine! De ce trebuie s[ murim noi sub ochii t[i pentru c[ nu mai avem bani?” 16 Iar Iosif le-a zis: „Dac[ vi s’au ispr[vit banii, aduce@i-mi vitele, \i v[ voi da pâine în schimbul vitelor voastre”. 17 |i ei \i-au adus vitele la Iosif, iar Iosif le-a dat pâine pe cai \i pe turme \i pe cirezi \i pe asini; în anul acela i-a hr[nit cu pâine în schimbul tuturor vitelor lor.
18 Iar dac[ anul acela a trecut, au venit la el în anul urm[tor \i i-au zis: „Nu vom ascunde de domnul nostru c[, de vreme ce banii ni s’au sfâr\it iar vitele noastre sunt ale domnului nostru, sub ochii domnului nostru n’au mai r[mas decât trupurile \i p[mânturile noastre. 19De ce trebuie s[ murim noi sub ochii t[i, \i noi \i p[mânturile noastre? Cump[r[-ne pentru pâine, pe noi \i p[mânturile noastre, iar noi \i p[mânturile noastre îi vom fi robi lui Faraon. Tu d[-ne s[mân@[ s[ sem[n[m \i s[ tr[im \i s[ nu murim \i pentru ca ogoarele s[ nu se p[r[gineasc[”.
20 Astfel a cump[rat Iosif pentru Faraon tot p[mântul Egiptenilor, întrucât Egiptenii \i-au vândut fiecare p[mântul s[u lui Faraon, c[-i îmboldea foametea; \i toat[ @ara a devenit a lui Faraon. 21 Cât despre popor, \i l-a f[cut lui\i rob de la un cap[t al Egiptului pân’la cel[lalt. 22Numai p[mânturile preo@ilor nu le-a cump[rat Iosif, c[ci preo@ii î\i
