meu femeie din rudele mele \i din casa tat[lui meu: 41 atunci vei fi slobod de jur[mântul meu, când te vei duce la rudele mele; \i dac[ nu @i-o vor da, dezlegat vei fi de jur[mântul meu. 42A\adar, ajungând eu ast[zi la fântân[, am zis: Doamne, Dumnezeul st[pânului meu Avraam, de va fi ca Tu s[-mi deschizi mie drumul pe care merg, 43 iat[, eu stau aici la fântân[, \i fetele locuitorilor cet[@ii vor veni s[ scoat[ ap[; ei bine, fecioara c[reia eu îi voi spune: D[-mi s[ beau pu@in[ ap[ din urciorul t[u! 44 \i care-mi va zice: Bea, \i-@i voi ad[pa \i c[milele!, aceea s[ fie femeia pe care Domnul i-a rânduit-o robului S[u Isaac, \i prin aceasta voi cunoa\te c[ ai f[cut mil[ cu st[pânul meu Avraam. 45 |i a fost c[ înc[ nu ispr[visem eu de gr[it acestea în mintea mea, când iat[ c[ a ie\it Rebeca, cu urciorul pe um[r; ea s’a cobor_t la fântân[ \i a scos ap[. Iar eu i-am zis: D[-mi s[ beau! 46 |i ea de’ndat[ \i-a l[sat urciorul de pe um[r, zicând: Bea, \i-@i voi ad[pa \i c[milele! |i am b[ut eu, iar ea mi-a ad[pat \i c[milele. 47 Apoi am întrebat-o \i am zis: A cui fat[ e\ti tu? spune-mi, te rog! |i ea a zis: Sunt fata lui Batuel, fiul lui Nahor, pe care i l-a n[scut Milca. Atunci i-am pus inelulc, \i br[@[rile la mâini. 48 Dup[ aceea m’am plecat \i m’am închinat Domnului \i L-am binecuvântat pe Domnul, Dumnezeul st[pânului meu Avraam, Care m’a c[l[uzit pe drumul cel drept, ca s’o iau pe fata fratelui st[pânului meu pentru fiul s[u. 49|i acum, dac[ vre@i s[ ar[ta@i mil[ \i credincio\ie fa@[ de st[pânul meu, spune@i-mio; iar de nu, de asemenea spune@i-mi-o; ca s[ m[ pot înturna la dreapta ori la stânga”.
50 |i r[spunzând Laban \i Batueld, au zis: „Lucrul acesta vine de la Domnul, iar noi nu-@i putem spune nici de r[u, nici de bine. 51 Iat[, Rebeca î@i st[ înainte; ia-o \i du-te \i s[ fie ea femeia fiului
