}n ]n@elesul larg: nu numai prin profe@ii cunoscu@i ca atare, ci \i prin to@i cei ce, ]ntrΓÇÖun fel sau altul, au exprimat voin@a lui Dumnezeu de-a lungul Vechiului Testament.
La ΓÇ₧plinirea vremiiΓÇ¥ (vezi Ga 4, 4).
Aici, mai mult dec_t ]n alte texte ale Noului Testament, grecescul aioona ]nseamn[ \i ΓÇ₧lumileΓÇ¥: cerul \i p[m_ntul, oper[ a Fiului participant la crea@ie: ΓÇ₧toate printrΓÇÖ}nsul sΓÇÖau f[cutΓÇ¥ (In 1, 3).
Foarte exact: amprenta (ipostasului) lui Dumnezeu; ΓÇ₧pecete asemenea chipuluiΓÇ¥ (Sf. Vasile cel Mare); ΓÇ₧chipul (v[zut) al nev[zutului DumnezeuΓÇ¥ (Col 1, 15). Vezi \i nota de la In 6, 27.
= De-a dreapta Tat[lui. Slav[: metonimie pentru ΓÇ₧DumnezeuΓÇ¥ (vezi \i la 8, 1).
}nt_iul-N[scut e echivalent cu Unul-N[scut. Pentru detalii vezi nota de la Lc 2, 7.
Fa@[ de Fiul, Care e Domn, ]ngerii nu sunt dec_t ni\te servitori la ordinele lui Dumnezeu.
= De cuvintele lui Iisus Hristos, transmise prin apostolii S[i \i prin martorii S[i direc@i.
Mai exact: s[ nu intr[m ]n deriv[.
Dup[ tradi@ia rabinic[, Legea de pe Sinai a fost dat[ de ]ngeri prin mijlocirea lui Moise. Invocat de |tefan ]n rechizitoriul s[u din fa@a sinedriului (FA 7, 53 \i nota), argumentul este preluat de Pavel (vezi \i Ga 3, 19) pentru a demonstra superioritatea Legii lui Iisus Hristos (Cel mai presus de ]ngeri) fa@[ de legea lui Moise.
Ps 8, 4-6, cu discre@ie citat de Pavel dup[ Septuaginta.
Pavel prefer[ sensul temporal din Septuaginta: ΓÇ₧ pentru scurt[ vremeΓÇ¥ (pe durata ]ntrup[rii Fiului Omului), ]n locul celui spa@ial-calitativ din Textul Ebraic: ΓÇ₧cu pu@inΓÇ¥ (sub nivelul ]ngerilor).
= Dumnezeu-Tat[l.
= Fiul.
Apostol ]nseamn[ trimis. }n acest sens, Fiul este trimisul Tat[lui, model dup[ care \i El ]i trimite pe apostolii S[i (vezi In 20, 21).
Arhiereu ]nseamn[ Mare-Preot. Iisus Hristos ca mijlocitor ]ntre Dumnezeu \i oameni (tema central[ a ]ntregii Epistole).
Casa pe care i-a ]ncredin@at-o Dumnezeu: casa (poporul) lui Israel.
= S[ ateste avant la lettre adev[rurile ce aveau s[ fie descoperite mai t_rziu de c[tre profe@i.
= M_ndria de a n[d[jdui (]n venirea ]mp[r[@iei lui Dumnezeu). Pavel folose\te destul de des acest termen (]ntrΓÇÖo variant[ a limbajului biblic rom_nesc: laud[) spre a desemna, ]n sensul cel bun, sentimentul demnit[@ii (\i chiar al superiorit[@ii), al celui ce posed[ certitudinea c[ sΓÇÖa angajat pe Calea cea dreapt[.
Referire la episodul din I\ 17, 1-7 (chinui@i de sete \i exaspera@i, Evreii au pus la ]ndoial[ prezen@a lui Dumnezeu ]n via@a lor).
Viclenia necredin@ei: aceea de a mima credin@a ΓÇö a\a cum diavolul (ΓÇ₧cel-vicleanΓÇ¥) mimeaz[ deseori puritatea \i chiar sfin@enia.
Adic[ puritatea credin@ei \i cur[@ia comportamental[ proprii neofitului, nealterate de rutin[ sau de influen@e str[ine.
}n contextul citatului: odihna din #ara F[g[duin@ei, la cap[tul drumului prin Sinai; ]n subtextul introdus de Pavel: odihna ]n ]mp[r[@ia lui Dumnezeu, la cap[tul C[ii deschise de Iisus Hristos.
|i aici, cuv_nt cu dublu sens: a asculta (prin auzire) \i a se supune (prin voin@[).
Dinamica lui Pavel: ]ntregul proces al m_ntuirii se desf[\oar[ din mers, ca o ]ntrecere la alerg[ri.
= Punctul de separa@ie; hotarul incert, marginea sub@ire, fin[, insesizabil[, prin care dou[ elemente ]nvecinate se separ[, dar \i comunic[, prin aceasta put_nd fi confundate.
= }n vremea vie@uirii Sale ]n trup, pe p[m_nt.
Repetat[ men@iune a lui Pavel asupra ΓÇ₧des[v_r\iriiΓÇ¥ lui Iisus Hristos prin moarte \i ]nviere, ca suprem[ atestare a autenticit[@ii m_ntuitoarei Sale misiuni.
Textual: primele elemente; primele no@iuni simple; ]nceputul elementar (asemenea pruncului care ]nva@[ s[ vorbeasc[ ]n timp ce e ]nc[ sugar).
= Au c[zut ]n apostazie \i ]n negarea Evangheliei prin comportamentul moral.
}n textul original, acest predicat figureaz[ la ]nceputul versetului 4; plasat aici pentru o mai bun[ topic[ ]n rom_ne\te.
Singular generic: ploile.
}n original: iarba (]n sensul de vegeta@ie, plante cultivabile).
Mai exact: pentru men@inerea n[dejdii ]n toat[ certitudinea \i deplin[tatea ei.
= Imitatori.
= F[g[duin@a \i jur[m_ntul.
Literal: a prinde; a apuca; a pune m_na pe. Imaginea este aceea a unor navigatori pe furtun[, ]n c[utarea unui refugiu. Subtilitatea textului rezid[ ]n ideea c[ prin credin@[ ai intrat deja ]n posesia unui bun pe care ]nc[ nu-l ai, dar care @i sΓÇÖa f[g[duit.
Catapeteasm[: perdeaua care, ]n templul iudaic, desp[r@ea sf_nta de sf_nta-sfintelor, aceasta din urm[ fiind spa@iul profund \i intim (altarul) ]n care putea s[ intre numai arhiereul, \i numai o dat[ pe an. }n contextul imaginii, printrΓÇÖo genial[ r[sturnare, profunzimea m[rii devine profunzimea eshatonului \i a cerului duhovnicesc. Expresia ΓÇ₧ad_ncul catapetesmeiΓÇ¥ (l[untrul ei intim) inculc[ ideea c[, virtual, spa@iul misterului e concentrat ]n ]ns[\i limita carel ascunde.
Episod relatat ]n Fc 14, 18-20. Prin interpretarea Scripturilor ]n plan duhovnicesc, Pavel demonstreaz[ c[ Melchisedec este superior lui Avraam \i urma\ului s[u Levi (]ncep[torul castei preo@e\ti).
Sensul etimologic al numelui compus Melchisedec.
Traducerea ebraicului Salem.
Iisus Hristos.
Ca ΓÇ₧fiu al lui DavidΓÇ¥, acesta fiind el ]nsu\i descendent al lui Iuda, unul din fiii lui Iacob.
Preo@ia levi@ilor se transmitea din tat[ΓÇÖn fiu, din genera@ieΓÇÖn genera@ie.
= Levi@ii.
Prin David, care l-a descoperit ]n Ps 109, 4.
Aluzie la cortul m[rturiei, ridicat de Moise ]n pustie (I\ 25-26); despre cortul ridicat (sau implantat) de Dumnezeu vezi profe@ia din Nm 24, 6.
= Imaginea; urma; copia; amprenta originalului.
Literal: punereaΓÇÖnainte a p_inilor; proaducerea; ofranda pentru jertfa de p_ine.
Despre catapeteasm[ vezi nota de la 6, 19.
= Al Testamentului. Simbol al leg[m_ntului dintre Dumnezeu \i poporul lui Israel. Grecescul diathéke ]nseamn[ \i „leg[m_nt”, \i „testament”, ]n func@ie de context; vezi \i nota de la Ir 31, 31.
= Al ]mp[c[rii printr’un ritual de purificare. Despre ilastérion vezi nota de la Rm 3, 25.
C[tre sf_nta-sfintelor.
= Un simbol; un fapt cu t_lc.
Ca \i la 8, 5: copiile, amprentele realit[@ilor cere\ti.
}n alt[ formulare: ΓÇ₧Dac[ deci era necesar ca urmele realit[@ilor cere\ti s[ fie purificate prin astfel de rituri, realit[@ile cere\ti se cereau ele ]nsele purificate, dar prin jertfe mai bune dec_t acestea de josΓÇ¥. }n fapt, cele cere\ti nu sunt impure (ΓÇ₧cur[@ireaΓÇ¥ lor av_nd doar un aspect inaugural), dar ]ntreaga fraz[ e o figur[ de stil oratoric.
= F[r[ s[ mai fie ]nc[rcat cu p[catele oamenilor.
Literal: unde exist[ iertare pentru acestea [p[cate \i f[r[delegi] nu mai exist[ jertf[ pentru p[cate.
= }n sf_nta-sfintelor. Acolo unde intr[ Hristos au acces \i cei sunt ]mpreun[ cu El.
Aici prepozi@ia ΓÇ₧prinΓÇ¥ nu are conota@ia instrumental[, mediatoare, din versetul precedent, ci pe cea circumstan@ial[, cum ar fi ΓÇ₧a deschide un tunel prin st_nc[ΓÇ¥. Sensul acestui text devine \i mai limpede dac[-i asociem faptul c[ ]n clipa mor@ii lui Iisus ΓÇ₧catapeteasma tempului sΓÇÖa sf_\iat ]n dou[, de sus p_n[ josΓÇ¥ (Mt 27, 51).
}n@elesul complet: l-a socotit ca pe ceva comun, obi\nuit, de r_nd; i-a ignorat sau t[g[duit sfin@enia; l-a profanat prin desconsiderare. E evident c[ sintagma ]i vizeaz[ pe cei ce credeau c[ natura \i valoarea S_ngelui euharistic sunt pur comemorative (vezi \i 1 Co 11, 29).
= }ncrederea de a ]ndr[zni ]ntru Cel ce-|i @ine f[g[duin@ele.
Literal: s[ primi@i f[g[duin@a (]n roadele ei).
Foarte literal: substan@a (hyp├│stasis) celor n[d[jduite. }n clipaΓÇÖn care crezi (total) ]n obiectul speran@ei tale, acesta devine deja o realitate, cap[t[ substan@[; virtualul se converte\te ]n real. Compar[ cu textul din Mc 11, 24 (credin@aΓÇÖn rug[ciune, care transform[ obiectul cererii ]n realitate imediat[).
= Argumentul (palpabil) al realit[@ilor invizibile. }ntregul verset reprezint[ un text dificil \i cunoa\te peste 15 variante de traducere. El nu e construit, totu\i, pe principiul paralelismului sinonimic, a\a cum ]l trateaz[ unii traduc[tori. Primul termen vizeaz[ evenimente viitoare (ca obiect al n[dejdii), pe c_nd cel de al doilea se refer[ la entit[@i deja existente \i inaccesibile sim@urilor, care devin ΓÇ₧palpabileΓÇ¥ prin ΓÇ₧argumentulΓÇ¥ credin@ei.
= Atestare din partea lui Dumnezeu.
Vezi nota de la 1, 2: acela\i cuv_nt grecesc ]nseamn[ \i ΓÇ₧veacuriΓÇ¥, \i ΓÇ₧lumiΓÇ¥. Cele dou[ no@iuni sunt, totu\i, inseparabile, de vreme ce odat[ cu crearea materiei (prin defini@ie, mi\care) a fost creat \i timpul. Introducere la seria exemplelor ce urmeaz[, din Vechiul Testament.
= Crearea lumii din nimic, prin Cuv_ntul lui Dumnezeu, \i organizarea ei ]n forme vizibile dintrΓÇÖo prim[ materie amorf[. Nu poate fi vorba de o materie preexistent[ crea@iei, ci de lumea ca realitate ]ntrΓÇÖun Dumnezeu Care, practic, nu cunoa\te virtualitatea, Cel ce ΓÇ₧pe cele ce nu sunt le cheam[ ca \i cum ar fiΓÇ¥ (vezi Rm 4, 17 \i nota).
Ca pe ni\te realit[@i. Vezi prima not[ de la v. 1.
Subliniere important[ pentru simbolismul Vechiului Testament, ale c[rei evenimente reale au \i o valoare parabolic[. }n cazul de fa@[, ]nvierea lui Iisus Hristos.
= Exodul; eliberarea din robia egiptean[.
Expresie citat[ din Ps 88, 50-51, unde se vorbe\te de ocara la care a fost supus Unsul (Hristosul) lui Dumnezeu.
= Ai Israeli@ilor.
= Israeli@ii.
Literal: o ]nviere mai bun[.
}n toat[ enumerarea de mai sus sΓÇÖa observat izbitorul contrast dintre ceea ce li se f[g[duise drep@ilor \i ceea ce au primit ei ]n realitate. Convingere care va fi temelia martirajului \i nevoin@elor cre\tine.
Aceea\i idee la Flp 3, 12.
Ca \i la 2 Tim 4, 7, imaginea este aceea a unor aleg[tori pe stadion, ]nconjura@i de mul@imea spectatorilor din tribune. Cuv_ntul ΓÇ₧martoriΓÇ¥ are ]ns[ \i o conota@ie spiritual[, el ]nsemn_nd \i ΓÇ₧martiriΓÇ¥, ΓÇ₧muceniciΓÇ¥ ΓÇö at_t cei enumera@i ]n capitolul precedent, c_t \i cei prefigura@i printrΓÇÖun text cu o evident[ dimensiune profetic[.
Mai precis: celor exersa@i, antrena@i ]n vederea unui scop.
Citat liber din Dt 29, 18 (r[d[cina din care r[sare otrav[ \i pelin).
Literal: (Esau) a fost refuzat; respins.
= Muntele Sinai, ]n care Moise a experiat teribila sa ]nt_lnire cu Dumnezeu (I\ 19, 18; 20, 19; Dt 4, 11).
= Cre\tinii din toate timpurile \i locurile. Asimila@i ]nt_ilor-n[scu@i ai lui Israel, ei se bucur[ de toate prerogativele \i privilegiile acestora (vezi \i nota de la Lc 2, 7).
= Filoxenia; ospitalitatea.
Celebra ΓÇ₧filoxenie a lui AvraamΓÇ¥ (Fc 18, 1-8), dar \i ospitalitatea lui Lot (Fc 19, 2 \i urm.).
= Dezinteresat[.
Sf_r\it al vie@ii. Felul ]n care cineva \i-a ]ncheiat via@a este garan@ia credibilit[@ii lui ]n fa@a celor ]ndemna@i s[-l imite (din nou: a urma = a imita). Spre deosebire ]ns[ de oameni, care, oric_t de sfin@i, pot avea umbre sau pot fi controversa@i, modelul suprem de imitat r[m_ne tot Iisus Hristos (precizarea ]n versetul urm[tor).
= Prescrip@iile alimentare ale Legii Vechi, precum \i alimentele jertfite idolilor.
= Jertfa de pe cruce \i cina euharistic[.
= Cortul m[rturiei, din Vechiul Testament.
Jertfa de pe cruce este aceea prin care Iisus a devenit Marele nostru P[stor, ΓÇ₧Cel ce sufletul S[u |i-l pune pentru oiΓÇ¥ (In 10, 11)
