}n toat[ Sf_nta Scriptur[ nu exist[ o carte mai deconcertant[ dec_t aceea a lui Daniel; cele dou[sprezece capitole ale ei penduleaz[ ]ntre impostur[ \i genialitate, ceea ce face ca ea s[ devin[ \i incomod[, jenant[, mai ales pentru con\tiin@a na@ional[ a poporului evreu care a v[zut ]n Vechiul Testament ΓÇö pe bun[ dreptate ΓÇö propria sa istorie. Acesta poate fi unul din motivele pentru care tradi@ia rabinic[, practic, a repudiat-o; ]n timp ce Septuaginta a num[rat-o, de la bun ]nceput, printre c[r@ile profetice canonice, a\ez_nd-o imediat dup[ aceea a lui Iezechiel \i ]naintea celor doisprezece profe@i ΓÇ₧miciΓÇ¥, canonul ebraic i-a r_nduit un loc ]n cea de a treia sec@ie ΓÇö dup[ ΓÇ₧LegeΓÇ¥ \i ΓÇ₧Profe@iΓÇ¥ ΓÇö, numit[, generic \i nepreten@ios, ΓÇ₧ScrieriΓÇ¥.
Autorul, iudeu deportat ]nc[ de t_n[r ]n Babilon, unde \i-a petrecut toat[ via@a \i unde a ocupat ]nalte func@ii ]n stat, nu pare s[ fie c_t de c_t familiar cu istoria patriei sale adoptive. El pretinde c[ \i-a desf[\urat activitatea sub patru regi ai Babilonului ]n ordinea urm[toare: Nabucodonosor, Baltazar (fiul lui Nabucodonosor), Darius Medul \i Cirus. Numai c[ datele obiective, furnizate de ]ntreaga istoriografie a antichit[@ii, ofer[ un alt tablou: Nabucodonosor (605-562), Avilmarduk (562-560), Neriglisad (560-558), Laba\imarduk (556), Nabonide (556-539) \i Cirus (539-530). Baltazar (sau Belt\a@ar) nu a fost fiul lui Nabucodonosor, nu a fost rege al Babilonului, ci, mult mai t_rziu, co-regent al lui Nabonide. C_t despre ΓÇ₧Darius MedulΓÇ¥, un astfel de nume nu exist[ ]n nici un fel de document; mai mult, cei doi Darius de mai t_rziu nu erau de origine med[, ci, ]n mod sigur, persan[. Or, e greu de crezut c[ autorul ΓÇö care @ine s[-\i dateze
