S[ moar[ sufletul meu ca sufletele drep@ilor,
		fie urma\ii mei precum urma\ii lor!”
	11 Atunci a zis Balac c[tre Balaam: „Ce mi-ai f[cut? Eu te-am chemat s[-mi blestemi vr[jma\ii, \i iat[ c[ tu cu binecuvântare i-ai binecuvântat!”... 12 Zis-a Balaam c[tre Balac: „Oare nu ceea ce-mi va pune Dumnezeu în gur[ trebuie s[ spun eu cu grij[?” 13 Iar Balac a zis c[tre el: „Vino acum cu mine în alt loc, de unde nu vei vedea [poporul] întreg, ci numai o parte din el vei vedea; nu pe to@i îi vei vedea, \i de-acolo s[ mi-l blestemi”... 14 |i l-a dus într’o m[gur[, de pe vârful muntelui Fazga, \i a zidit acolo \apte jertfelnice \i a pus câte un vi@el \i câte un berbec pe fiecare jertfelnic. 15 |i a zis Balaam c[tre Balac: „Stai aici lâng[ jertfa ta, iar eu m[ duc s[-L întreb pe Dumnezeu”. 16 |i l-a întâmpinat Dumnezeu pe Balaam \i a pus cuvânt în gura lui \i a zis: „Întoarce-te la Balac, \i a\a s[-i spui”. 17 |i s’a întors la el. Iar acela st[tea lâng[ jertfa sa, cu toate c[peteniile Moabului. |i l-a întrebat Balac: „Ce @i-a spus Domnul?” 18 Iar el \i-a rostit poemul, zicând:
		„Scoal[-te, Balac, \i ascult[,
		pleac[-@i urechea la mine, fiule al lui Sefor!
	19 Dumnezeu nu-i ca omul, s[ se clatine,
		nici ca fiul omului, s[ se’ngrozeasc[.
		Zis-a El oare f[r[ s[ fac[?
		spune-va El f[r[ s[’mplineasc[?
	20 Iat[, primit-am s[ binecuvintez
		\i voi binecuvânta \i nu voi reveni.
	21 Sleire nu va fi în Iacob,
		nici necaz în Israel;
		Domnul Dumnezeul s[u este cu el,
		lumini de voievozi în mijlocul lui.
	22 Dumnezeu Care l-a scos din Egipt
		îi este lui precum cornul inoroguluid.
	23 De vreme ce’n Iacob nu-i vr[jitorie,
		\i nici descântec în Israel,