Alexandru, sub ele configur_ndu-se ceea ce va r[m_ne ]n istorie „epoca elenistic[”: greaca devine limba oficial[ a tuturor cet[@enilor, peste tot se ]nfiin@eaz[ \coli \i institu@ii de educa@ie fizic[, nego@ul cunoa\te o expansiune enorm[ \i, prin el, bun[starea economic[, filosofia \i \tiin@a — ]ndeosebi matematicile \i fizica — aduc nume noi \i importante ]n istoria culturii. Era evident ]ns[ c[ o structur[ at_t de mozaicat[ nu putea s[-i asigure imperiului o unitate de durat[. A\a a ]nceput — la scara lumii de atunci — un vast proces de globalizare, prin fuziunea Vest-Est, Vestul fiind Grecia (care oferea standardele de civiliza@ie \i cultur[), iar Estul, restul (care trebuia s[ le adopte). C[s[toriile mixte erau ]ncurajate \i, deseori, impuse; Alexandru ]i obligase pe nou[ mii din osta\ii s[i s[ se ]nsoare cu femei asiatice, el ]nsu\i d_nd primul exemplu, c[s[torindu-se cu fiica lui Darius al III-lea. Marea diversitate religioas[ trebuia estompat[ prin instituirea unui cult al suveranului; dup[ acela\i exemplu al lui Alexandru, Seleucizii \i Ptolemeii au acceptat sau au pretins — dup[ caz — s[ fie adora@i ca ni\te zei (este ceea ce vor face, mai t_rziu, cezarii Romei). Din vastul imperiu f[ceau parte \i Evreii, at_t cei de acas[, din Iudeea, c_t \i cei din diaspora, care aveau comunit[@i ]n mai toate marile ora\e. Ace\tia au acceptat elenismul ca pe ceva firesc; vorbeau \i scriau grece\te, participau la via@a economic[ \i cultural[, ]\i pl[teau cu con\tiinciozitate impozitele c[tre stat, beneficiau de noile standarde civilizatorii; mai mult, pentru ei — care-\i pierduser[ limba matern[ — a fost tradus[ Scriptura ]n limba greac[, Septuaginta, oper[ ini@iat[ \i finan@at[ de c[tre Ptolemeu al III-lea Filadelful, fapt pentru care Evreii nu puteau fi dec_t recunosc[tori. Drama a ]nceput ]n momentul ]n care globalizarea le-a cerut  s[-\i p[r[seasc[  religia  prin