terminologic[, ci \i elegan@[ stilistic[. }n@elepciunea ]n via@a omului, originea, natura \i lucrarea ei, mijloacele de a o dob_ndi, rolul ei ]n istorie, precum \i acela al lui Dumnezeu, iat[ principalele teme ale acestei opere de mare ad_ncime \i frumuse@e. Alc[tuind-o, autorul ei a avut ]n fa@[ Septuaginta, a\a ]nc_t trimiterile referen@iale nu trebuie c[utate ]n Textul Masoretic.

	cartea }n#elepciunii lui isus, fiul lui sirah sau ecclesiasticul. }n unele redact[ri ale Septuagintei are un titlu prescurtat: }n#elepciunea lui sirah, dar deseori e pomenit[ ben sirah = fiul lui sirah sau siracida. Autorul ne prezint[ chiar c_teva date biografice din care reiese c[ f[cea parte din clasa nobiliar[, ceea ce i-a permis ca, ]nc[ de t_n[r, s[ descopere \i s[ cultive ]n@elepciunea prin mijlocirea rug[ciunii, a medita@iei \i a unei vie@i controlate dup[ legea iudaic[, dar nu mai pu@in prin contactul nemijlocit cu oamenii din diferite straturi sociale, prin c[l[torii \i, nu ]n ultimul r_nd, prin lecturi. A\a se face c[, ]n viziunea lui Sirah, ]n@elepciunea e arta de a tr[i; av_ndu-\i izvorul ]n Dumnezeu — ba, mai mult, ap[r_nd la un moment dat ca o fiin@[ necreat[! —, ea e f[cut[ pentru om \i are menirea de a-i fi acestuia c[l[uza eminamente practic[, negre\elnic[, aduc[toare de fericire. Opera a fost scris[ ]n ebraic[ ]n preajma anului 190 ]. H., de c[tre Fiul lui Sirah, dar nepotul acestuia avea s’o traduc[, \aizeci de ani mai t_rziu, ]n limba greac[; aceasta este versiunea care ni s’a p[strat \i care a fost adoptat[ oficial de Biseric[. De\i nu a fost nicic_nd acceptat[ ]n canonul ebraic al Vechiului Testament, ea a fost ]ntotdeauna pre@uit[ \i citat[ de c[tre rabini; la urma urmelor, e una din capodoperele literaturii sapien@iale.